Prima pagină Istorie

O fosilă scoate la iveală dovezi mult mai vechi ale plecării oamenilor din Africa. Migraţia Homo sapiens în Europa a avut loc mult mai devreme

Mihaela Stoica 07.12.2019 | ● Vizualizări: 974

Un os dintr-un craniu vechi, descoperit în Grecia şi aflat de decenii într-un muzeu din Atena, ar putea fi cea mai timpurie dovadă a plecării oamenilor moderni din Africa, potrivit unui nou studiu. Acesta arată că Homo Sapiens ar fi ajuns în sud-estul Europei acum cel puţin 210.000 de ani.

Două cranii parţiale au fost găsite în 1978 într-o peşteră de pe coasta estică a Greciei, fiind denumite Apidima 1 şi 2. Ambele au stat într-un muzeu din Atena timp de decenii, fără să le fie dovedită adevărata importanţa. Până acum, când o echipă condusă de paleoantropologul Katerina Harvati, de la Universitatea Eberhard Karls din Tübingen (Germania), a datat unul dintre cranii, respectiv Apidima 1, ca aparţinând unui individ care ar fi trăit cel puţin acum 210.000 de ani. A doua fosilă a fost datată ca aparţinând unui Neanderthalian care a trăit acum circa 170.000. Cercetarea a fost publicată miercuri în Nature.

Noua descoperire sugerează că strămoşii noştri direcţi au încercat în mod repetat să se mute în Europa şi Asia, unde alte specii de oameni timpurii deja se stabiliseră, înainte de a-şi găsi un cămin sigur acolo, afirmă mai mulţi experţi în originea oamenilor. 

Dacă aceste descoperiri se susţin, craniul grec de Homo sapiens este cu 160.000 de ani mai vechi decât următoarea cea mai veche fosilă europeană de H. sapiens. Totodată, ar fi mai vechi decât un maxilar superior de Homo sapiens descoperit în Peştera Misliya din Israel, care datează între aproximativ 177.000 şi 194.000 de ani în urmă



„Multiple populaţii de Homo sapiens s-au împrăştiat din Africa mult mai devreme şi au ajuns mult mai repede în Europa, faţă de cum s-a crezut anterior”, a afirmat Harvati, citată de Science News.

Apidima 2 si 1 / Credit foto: Katerina Harvati / Universitatea Eberhard Karls din Tubingen

Potrivit acesteia, un mic grup de oameni au ajuns în ceea ce este astăzi Grecia, cu mai mult de 200.000 de ani în urmă. Neanderthalienii care se stabiliseră, nu după mult timp, în sud-estul Europei, este posibil să îi fi înlocuit pe aceşti primii Homo sapiens. După ce oamenii moderni au ajuns în Europa Mediteraneană, zeci de mii de ani mai târziu, ar fi luat locul rezidenţilor Neanderthalieni care au dispărut acum circa 40.000 de ani.

Însă echipa lui Harvati nu exclude posibilitatea ca Homo sapiens şi Homo de Neanderthal să fi locuit simultan în sud-estul Europei acum mai mult de 200.000 de ani şi uneori să se fi încrucişat. 

O analiză din 2017 a ADN-ului antic şi modern a concluzionat că oamenii probabil că s-au împerecheat cu Neanderthalienii europeni la acel moment.

Datarea craniilor s-a făcut pe bază de uraniu

Pentru a compara dimensiunile şi formele celor două vechi cranii greceşti, cercetătorii au suprapus o reconstrucţie digitală a feţei şi craniul parţial al unui Neandertal (cu piesele sale recuperate prezentate în diferite culori în foto de mai jos) peste spatele unui craniu de Homo sapiens (prezentat în galben în foto de mai jos). Rezultatele susţin argumentul că cele două cranii nu provin de la aceeaşi specie, afirmă cercetătorii.

Credit foto: Katerina Harvati / Universitatea Eberhard Karls din Tubingen

Studiile anterioare afirmau că unul dintre cranii, respectiv Apidima 2, care a păstrat faţa şi o mare parte din ţeastă, era al unui Neanderthalian care trăise în urmă cu cel puţin 160.000 de ani. Fosilizarea şi presiunea sedimentelor au distorsionat însă forma craniului. Bazându-se pe patru reconstrucţii digitale 3D ale specimenului, echipa lui Harvati a concluzionat că acesta seamănă mai mult cu craniile Neandertalului decât cu craniile umane antice şi moderne. O analiză a ratei de dizolvare a formelor radioactive de uraniu în fragmentele osoase craniene a estimat o vârstă de cel puţin 170.000 de ani.

Cealaltă fosilă, Apidima 1, de asemenea datată cu ajutorul uraniului, conţine partea din spate a unei ţeste uşor distorsionate. Forma sa rotunjită într-o reconstrucţie digitală îl caracterizează ca fiind Homo sapiens, nu Neanderthalian, spun cercetătorii. Craniile Neanderthalienilor au de regulă o umflătură în partea din spate.

Nu toţi specialiştii în domeniu sunt de acord cu noua cercetare. În lipsa oricărei rămăşiţe faciale care să confirme identitatea speciei ţestei parţiale, „este încă posibil ca ambele cranii Apidima să fie Neanderthalieni", afirmă paleoantropologul Israel Hershkovitz de la Universitatea din Tel Aviv. Hershkovitz a condus echipa care a descoperit maxilarul superior Misliya şi a atribuit-o lui Homo sapiens.

Paleoantropologul Katerina Harvati şi colegii ei de la Universitatea Eberhard Karls din Tübingen vor încerca să extragă ADN şi proteine distinctive din craniile greceşti pentru a le stabili identităţile evolutive şi pentru a căuta urme de încrucişări între oameni şi Neanderthalieni.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Homo sapiens, la fel de violent ca Omul de Neanderthal

Cum s-au cunoscut Homo Sapiens şi Omul de Neanderthal

Cheia succesului speciei Homo sapiens? Sprâncenele

Diferentele dintre noi si neanderthalieni