Un arheolog foloseşte inteligenţa artificială pentru a reconstrui textele mesopotamiene

Inteligenţa artificială se dovedeşte a fi o unealtă extrem de versatilă, putând fi adaptată utilizării într-o multitudine de domenii, după cum demonstrează şi ştirile pe care le primim de la oameni de ştiinţă care au reuşit să folosească AI în domenii precum medicina, crearea unor supermateriale sau chiar compunerea muzicii. 

Acum a venit rândul studiului istoriei să primească o mână de ajutor din partea programelor de inteligenţă artificială. Enrique Jiménez este un expert în studii ale Orientului Apropiat, care îşi concentrează activitatea reconstruirii primelor texte literare, cele produse de către civilizaţia mesopotamiană. Această populaţie este considerată a fi prima civilizaţie adevărată în toată puterea cuvântului, deoarece a dezvoltat o bogată cultură literară. Din păcate, această muncă este anevoioasă datorită modului în care civilizaţiile mesopotamiene consemnau textele literare, precum şi celelalte texte. 

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Sumerienii şi akadienii foloseau scrierea cuneiformă pe plăcuţele de lut, acestea fiind arse în cuptor pentru a se întări. Din păcate, trecerea timpului, dar şi manevrarea necorespunzătoare a acestora a dus la distrugerea într-o mai mică sau mai mare măsură a acestor plăcuţe, creând probleme pentru cei care vor să le descopere conţinutul. Atfel, pentru Enrique Jiménez şi pentru colegii acestuia se dovedeşte a fi o situaţie foarte frustrantă.

De aceea, Enrique Jiménez a decis să folosească programele de inteligenţă artificială pentru a umple respectivele goluri sau fragemente lipsă din textele studiate, iar pentru asta a primit din partea Fundaţiei Alexander von Humboldt finanţarea necesară pentru a-şi duce proiectul la îndeplinire, notează Techxplore.

Enrique Jiménez a ales să îşi desfăşoare munca la Universitatea Munchen, unde este asociat la două departamente: cel de Asiriologie şi cel de Istorie Antică. Acolo, cu ajutorul colegilor săi, a pus la cale crearea unei baze de date în care să fie cuprinse toate fragmenetele din muzeele lumii. „Sper să ajungem la peste 15.000 de fragmente până la sfârşitul anului”, explică Jiménez.

Iniţial, Jiménez a scris singur codurile unui program care să citească acadiana, totuşi, în prezent, el colaborează cu informaticieni de la Yale pentru a crea un program care să îndeplinească această sarcină. Scopul său este ca aceste programe să înveţe să recunoască secvenţele scrise în akkadiană şi apoi să poată umple spaţiile goale, momentan.

Jiménez este încrezător că, în următoarele decenii, el şi echipa sa vor putea să fie capabili să reconstruiască o parte importantă a literaturii akkadiene.

Citeşte şi: