Analist: Rusia vrea să justifice agresiunile generate de semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Rusia a publicat, la 80 de ani de la semnarea unui acord de neagresiune prin care Europa a fost divizată în sfere de influenţă, versiunea originală a Pactului Ribbentrop-Molotov şi protocolul secret al documentului, relatează agenţia de presă EFE şi cotidianul The Guardian.

Tratatul de Neagresiune între URSS şi Germania nazistă, a fost semnat pe 23 august 1939 de ministrul sovietic de Externe, Viaceslav Molotov, cu omologul său german, Joachim von Ribbentrop.

• Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului
• Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar

Moscova a expus acum documentul în Arhivele de Stat, argumentând că tratatul de neagresiune a fost semnat pentru că URSS se temea că ar fi putut fi atacată de Germania condusă de Adolf Hitler.

Conform unor surse citate de agenţia EFE şi de site-ul ElDiario.es, protocolul secret al documentului conţine trei clauze referitoare la ocuparea Finlandei şi ţărilor baltice, a Poloniei şi a Basarabiei.

„Stalin purtase negocieri şi cu Anglia şi Franţa, pe tema necesităţii apărării colective de Germania, dar liderul sovietic a înţeles că Hitler îi oferea ceea ce Occidentul nu era dispus: ţările baltice şi Polonia”, a declarat pentru agenţia EFE istoricul Nikita Petrov.

„În acele circumstanţe, Uniunea Sovietică a fost forţată să îşi garanteze securitatea naţională şi a semnat un pact de neagresiune cu Germania”, a declarat la expoziţie Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

Uniunea Sovietică a negat mult timp existenţa acordului, care a fost recunoscut şi denunţat în anul 1989 de preşedintele sovietic Mihail Gorbaciov. Acum, Rusia pare să normalizeze decizia de semnare a Pactului cu Germania nazistă, argumentând că tratatul a fost „scos din context”.

Argumentaţia Moscovei a fost criticată dur de ţări est-europene afectate de efectele acestui tratat.

„Vladimir Putin ne spune că anexarea ţărilor baltice, agresiunile asupra Poloniei, României şi Finlandei – toate aceste lucruri nu au fost mare chestie, o parte naturală a istoriei, iar aici apare problema”, afirmă analistul politic polonez Sławomir Dębski, directorul Institutului pentru Afaceri Internaţionale din Polonia.

„Ar trebui să ne întrebăm de ce comemorăm aceste evenimente istorice. Nu pentru că aceşti politicieni sunt istorici. O facem pentru a transmite societăţii contemporane un mesaj despre ce este corect şi ce este greşit”, precizează Sławomir Dębski, citat de cotidianul The Guardian.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat vineri că România, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia au semnat o Declaraţie comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. „Data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică şi Germania Nazistă care a declanşat Al Doilea Război Mondial şi a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferinţă. Pactul a conţinut protocolul secret care a împărţit Europa de Est în sfere de influenţă”, se arată în Declaraţie.

„Durerea şi nedreptatea nu vor cădea în uitare niciodată. Noi ne vom aminti. Amintind şi comemorând ororile din trecut, avem cunoştinţele şi puterea să îi respingem pe cei care urmăresc să reînvie aceste ideologii sau care doresc să exonereze aceste ideologii de crimele şi de culpabilitatea lor. Memoria victimelor ne determină să promovăm justiţia istorică prin continuarea cercetărilor ştiinţifice şi prin ridicarea nivelului de conştientizare publică asupra moştenirii totalitare pe continentul european. Dreptatea şi adevărul reprezintă baza pentru o reconciliere durabilă şi construirea unui viitor comun. Victimele abuzurilor totalitare au dreptul să li se facă dreptate. Din nefericire, practica investigării crimelor comise de regimurile totalitare şi aducerea în justiţie a autorilor a fost insuficientă şi inconsecventă în diferite ţări. Facem apel la guvernele tuturor ţărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât şi material pentru investigaţiile în curs ce vizează regimurile totalitare”, precizează Declaraţia.