Un dinte de neanderthal a dezvăluit o legătură neștiută cu oamenii moderni

În 1928, renumitul arheolog britanic Dorothy Garrod a desfășurat lucrări de excavare la peștera Shukbah din dealurile Palestinei, la nord de Ierusalim.

Aceste cercetări au fost unele dintre primele din cariera sa îndelungată și reușită, dezvăluind o colecție bogată de instrumente antice din piatră, oase de animale și un singur dinte fosilizat care părea a fi un molar uman uriaș.

• Strategiile complexe din zona Balcanilor: România, victimă în planurile rusești
• Sfârşitul monarhiei în România. În ce condiţii a avut loc abdicarea regelui Mihai I

Timp de 50 de ani, descoperirea a rămas în colecția privată a unui colaborator, nerecunoscută și ignorată. Apoi, la începutul noului secol, dintele demult pierdut a ajuns în mâinile cercetătorilor de la Muzeul de Istorie Naturală din Marea Britanie.

Analizând mai bine molarul, oamenii de știință au realizat că cel mai probabil provine de la un neanderthal tânăr, posibil cu vârsta între 7 și 12 ani. Până acum, dintele Shukbah a fost cel mai sudic exemplu de neanderthal din Arabia.

De ce nu a fost niciodată ipoteza cercetătoarei verificată

„Până acum, nu am avut dovezi directe ale prezenței neanderthalilor în Africa. Însă, regiunea sudică a peșterii Shukbah, situată la aproximativ 400 de kilometri de Cairo, ar trebui să ne amintească de faptul că aceștia s-au răspândit chiar și în Africa”, a explicat Chris Stringer, de la Muzeul de Istorie Naturală.

Mai mult, instrumentele din piatră descoperite alături de dinte păreau foarte moderne.

Atunci când Garrod a descoperit dintele, cercetătoarea a suspectat imediat că provenea de la un neanderthal, însă din cauza faptului că descoperirea s-a pierdut în colecția privată a unui colaborator, ipoteza nu a fost niciodată verificată.

Cercetătorii au confirmat că molarul aparține, într-adevăr, unui copil neanderthal

După ce au analizat din nou dintele și instrumentele, cercetătorii de la Muzeul de Istorie Naturală au confirmat că molarul aparține, într-adevăr, unui copil neanderthal de aproximativ 9 ani.

De asemenea, instrumentele din piatră excavate în apropiere de copilul neanderthal par să fi fost făcute cu ajutorul unei metode de tăiere a pietrei folosită în mod exclusiv de Homo sapiens, potrivit Science Alert.

Această metodă este cunoscută drept tehnica Nubian Levallois, iar prezența sa în sudul Arabiei în timpul Paleoliticului este uneori considerată a fi un semn al expansiunii Homo sapiens în afara Africii.

„Prima oară când am găsit astfel de artefacte asociate în mod direct cu fosile de neanderthali”

Tehnica Nubian Levallois ar fi fost adoptată de neanderthalii care se deplasau din Europa spre sud, ceea ce înseamnă că metoda ar fi fost folosită atât de neanderthali cât și de Homo sapiens în același timp.

„În final, am identificat mai multe artefacte produse folosind metodele Nubian Levallois decât am anticipat. Aceasta este prima oară când am găsit astfel de artefacte asociate în mod direct cu fosile de neanderthali, ceea ce sugerează că nu putem deduce o legătură simplă între această tehnologie și Homo sapiens”, a explicat Jimbob Blinkhorn, arheolog la Universitatea din Londra.

„Acest studiu evidențiază expansiunea geografică a populațiilor de neanderthali și flexibilitatea comportamentului acestora. Însă, cercetările mai avertizează că nu există legături directe între anumiți hominizi și tehnologii specifice”, a precizat Simon Blockley, arheolog la Universitatea din Londra.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Au fost creați mini-creieri de neanderthali prin modificarea unei singure gene umane

Dovezile unei posibile „populații hibride” omul de Neanderthal – omul modern

ADN-ul moștenit de la neanderthali crește riscul de cancer și boli autoimune la oamenii moderni

Dovezile arheologice arată că neanderthalienii și oamenii s-au războit timp de peste 100.000 de ani