Cetatea Sucevei, una dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei

Cetatea de Scaun a Sucevei este unul dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei. Încărcată cu istorie și legende, însă abandonată timp de 300 de ani, Cetatea Sucevei a trecut prin ample lucrări de renovare în anul 2004, cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare.

De fapt, este recomandată folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei, nu cel de Cetatea Sucevei, având în vedere că au existat două cetăți în Suceava. Este vorba despre Cetatea de Scaun și Cetatea de Apus (Cetatea Șcheia), cea din urmă aflându-se într-un stadiu avansat de degradare. Ambele cetăți au fost construite de Petru Mușat, domn al Moldovei între 1375 și 1391.

• Ziua în care sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru Regele Mihai
• România și pierderea Dobrogei. Ionel Brătianu: „Soarta Dobrogei nu depinde de stipulațiile păcii de la Bucureşti”

Cetatea de Scaun a Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului XIV, după apariția amenințării otomane. Acest sistem de fortificații era alcătuit din așezări fortificate (mânăstiri cu ziduri înalte și cetăți de importanță strategică). Toate aveau ca scop principal al apărarea, fiind întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau șanțuri adânci.

Cetatea de Scaun a Sucevei a apărut pentru prima oară într-un document la data de 10 februarie 1388, fiind inclusă într-un text al lui Petru Mușat. Între anii 1393 și 1395, cetatea mai este menționată și în alte documente din Moldova.

Fortificată de Ștefan cel Mare și distrusă de Dumitrașcu Cantacuzino

În secolul XV, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost fortificată de Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457 și 1504. Însă, în XVII, cetatea a fost parțial distrusă de Dumitrașcu Cantacuzino, la ordinul Înaltei Porți de la Constantinopol. Astfel, timp de aproape 300 de ani, Cetatea de Scaun a Sucevei a rămas abandonată, degradându-se tot mai mult.

La începutul secolului XX, Karl A. Romstorfer, arhitect austriac, a efectuat lucrări de restaurare a Cetății de Scaun a Sucevei. Romstorfer a desfășurat și primele săpături arheologice aici și a consolidat părțile care erau în pericol de prăbușire.

În 1951, la inițiativa Academiei Române, la Cetatea de Scaun a Sucevei a fost organizat primul șantier școală de arheologie medievală din România, descoperindu-se că au existat mai multe etape de construire a cetății. Între anii 1961 și 1970, cetatea a trecut prin lucrări de consolidare și restaurare. Atunci, paraclisul refăcut de Ștefan cel Mare a fost consolidate, iar unele ziduri au fost înălțate.

Lucrări de restaurare cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare

Totuși, Cetatea de Scaun a Sucevei nu mai are zidurile nordice, care s-au prăbușit în timpul cutremurului din 1684.

În 2004, cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, lucrări de restaurare parțială au fost desfășurate la Cetatea de Scaun a Sucevei. Printre acestea s-au numărat consolidarea arcadelor de la interior și restaurarea podului de acces. Începând cu anul 2005, Cetatea de Scaun a Sucevei găzduiește expoziții de pictură sau alte teme diverse.

De asemenea, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava în 2015.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Trădarea polonezilor, pedepsită aspru de Ştefan Cel Mare. Una dintre cele mai mari VICTORII ale românilor

Lucruri esenţiale pe care sigur nu le ştiai despre Mănăstirea Putna

Muzeul Bucovinei a fost numit muzeu de importanţă naţională

Doi studenţi din Suceava şi-au donat bursele pentru a cumpăra elevilor kit-uri de roboţi