Ion C. Brătianu, premierul liberal care a scăpat de patru ori de la moarte. Două au fost atentate

29 05. 2021, 09:18

Anul acesta, în 2 iunie, se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Ion C. Brătianu, marele premier liberal care a schimbat decisiv istoria României. Puțin știu că, în timpul în care a fost prim-ministru, fiind de altfel cel mai longeviv premier din istoria României (a condus Consiliul de Miniștri aproape 12 ani), a fost la un pas să-și piardă viața de patru ori. În două situații a fost vorba de tentative clare de asasinat.

Numele lui Ion C. Brătianu este legat de Revoluția de la 1848, de alegerea și apoi plecarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de aducerea principelui străin, viitorul rege Carol I, precum și de o tentativă de alungarea a lui, în 1870. De departe, cel mai mare rol al celui supranumit „Vizirul” este obținerea Independenței României.

La trei zile după ce I.C. Brătianu a revenit în țară de la Berlin, unde s-a încheiat tratatul prin care era recunoscută independența României, a fost la un pas să își piardă viața. Era seara lui 4 iulie 1878 și se întorcea de la Palatul Cotroceni, unde se întâlnise cu domnitorul Carol. Se afla singur în birjă și s-a răsturnat cu ea. A avut nevoie de recuperare după acest incident, dar a scăpat cu bine.

Atacat cu un cuțit la ieșirea din Cameră

Ion C. Brătianu a fost, însă, singurul prim-ministru român care a scăpat din două atentate. Primul a avut loc în 2 decembrie 1880. Era ora 17:30 și premierul a ieșit din Camera Deputaților, aflată la vremea respectivă în Dealul Mitropoliei, unde acum este Palatul Patriarhal.

Ședința Camerei încă nu se terminase, dar acesta voia să ajungă la gară pentru a-și lua soția (Pia Brătianu) care se întorcea de la domeniul lor de la Florica.

Chiar la ieșirea din clădirea prost luminată și care nu era păzită de niciun sergent, Ion C. Brătianu a fost atacat de un individ cu un cuțit pe care a vrut să i-l înfigă în inimă.

Cuțitul cu o lamă lungă de 20 de cm s-a lovit însă de paltonul din postav gros cu blană al premierului. Atacatorul a vrut apoi să îi străpungă carotida, dar Ion C. Brătianu l-a lovit peste mână, astfel că s-a ales numai cu zgârieturi în zona gâtului.

Ion C. Brătianu, salvat cu un baston cu o gheară din aur

În sprijinul premierului a sărit în scurt timp și Iordache Goga, deputat de Vlașca, care tocmai ieșise de la ședința Camerei.

Văzând ce se întâmplă, Goga l-a lovit „pe agresor cu bastonul lui de modă veche garnisit cu o gheară de aur ţinând o ghiulea de fildeş. Pietraru scăpă cuţitul şi voi să fugă, dar îl prinse şi îl predă agenţilor, care la strigătele lui sosiră în fine. Se urcă cu tata în trăsură şi îl însoţi până acasă”, a povestit în memoriile sale Sabina Cantacuzino, fiica cea mare a lui Brătianu.

Cel care l-a atacat era Ivan Petraru, un fost profesor la Târgoviște și București, care lucra ca funcționar în Ministerul de Finanțe. Dus la prefectura poliției, el a afirmat că „amoarea de patrie” a fost motivul pentru care a vrut să îl omoare pe Ion C. Brătianu, adăugând că după el „vor veni și alții”.

Atacat cu un pistol

Peste câțiva ani a mai venit într-adevăr altul, un negustor falit din Râmnicu Sărat, pe nume Stoica Alexandrescu, care a vrut să îl omoare cu un pistol. Era 3 septembrie 1886 și Vizirul se întorcea de la Consiliul de Miniștri din strada Academiei. Mergea spre casă însoțit de Constantin F. Robescu, fost director general al Poștelor, și de un agent, aflat mai în spate și însărcinat cu paza premierului liberal.

Credit foto: Mihaela Stoica

Sabina Cantacuzino a scris în volumul de memorii „Din viaţa familiei Ion C. Brătianu” (Editura Humanitas) despre acest atentat:

În strada Wilson, Vămii pe vremea aceea, agentul observă un individ care îi urma şi se apropia de grup. În acel moment o detunătură de revolver se auzi, tocmai când poliţistul lovise mâna asasinului şi devie lovitura. Glonţul, în loc să atingă pe tata, merse la d. Robescu şi alunecă de-a lungul unei centuri ce purta. Astfel că nimeni nu fu nici măcar rănit, dar atentatorul, înhăţat de doi sergenţi, care se găseau la Legaţiunea austriacă, fu arestat”.

În urma celei de-a doua tentative de asasinat a lui Ion C. Brătianu, Stoica Alexandrescu a fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică. Iordache Tănase (cunoscut ca Muscalu), un apropiat al lui Stoica, a primit și el un an de închisoare corecțională, sub acuzația că a conspirat la tentativa de omor.

Ion C. Brătianu a trecut cu bine și peste acest pericol. Cu doar câteva luni înainte, în mai 1886, a fost cât pe ce să îi cadă o cărămidă în cap, pe Calea Victoriei, când se întorcea acasă de la Senat. Nu se știe dacă a fost ceva întâmplător sau cu intenție, însă a fost la un pas de un alt pericol.

Fondatorul PNL va muri cinci ani mai târziu, în 5 mai 1891, cu puțin timp înainte de a împlini vârsta de 70 de ani.