Primii australieni mâncau ouăle unor păsări gigant. Ce arată studiul proteinelor găsite în cojile de ouă?

Proteinele extrase din fragmentele preistorice de coji de ouă găsite în nisipurile din Australia confirmă faptul că primii locuitori ai continentului consumau ouăle unei păsări înalte de doi metri, care a dispărut în urmă cu 47.000 de ani.

Urmele de arsuri descoperite pe fărâmele antice de coji de ouă de acum câțiva ani sugerează că primii australieni găteau și mâncau marile ouă ale păsării dispărute – ceea ce a dus la discuții îndelungate asupra speciei acesteia, indică Eurek Alert.

• Ziua în care sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru Regele Mihai
• România și pierderea Dobrogei. Ionel Brătianu: „Soarta Dobrogei nu depinde de stipulațiile păcii de la Bucureşti”

În prezent, o echipă internațională condusă de oamenii de știință de la Universitățile Cambridge și Torino au plasat animalul pe scara evoluției prin compararea secvenței proteice a cojilor de ouă cu cele codate în genomul speciilor aviare.

Misterul speciei dispărute

„Timpul, temperatura și chimia fosilelor arată cât de multă informație putem culege”, a spus unul dintre autorii studiului, profesorul Matthew Collins de la Departamentul de Arheologie al Universității Cambridge. „Cojile de ouă sunt constituite din cristale minerale care pot încorpora unele proteine, conservând datele biologice chiar și în cele mai vitrege condiții – chiar și pentru milioane de ani”.

Potrivit descoperirilor publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences, cojile antice provin de la Genyornis: niște păsări uriașe care nu puteau zbura cunoscute ca „mihirung” sau „păsări tunet” – cu niște aripi mici și picioare masive. Înregistrările scoase din fosile arată că pasărea avea peste doi metri înălțime și cântărea între 220-240 kilograme.

Aceasta mai depunea ouă de mărimea unui pepene cu o greutate de 1,5 kilograme. Făcea parte din „mega-fauna” Australiei care a dispărut la câteva mii de ani după sosirea oamenilor, ceea ce mai indică și faptul că este posibil ca oamenii să fi fost implicați cumva în extincția acestei specii.

„Pasărea Tunet”

Datele plasează sosirea oamenilor în Australia undeva în urmă cu 65.000 de ani. Cojile arse de ouă de la alte specii încă neconfirmate, toate datează din urmă cu 50.000 – 55.000 de ani – nu cu mult înainte de dispariția Genyornis – timp în care oamenii s-ar fi răspândit deja pe cea mai mare parte a continentului.

„Nu există nici o dovadă a măcelăririi acestei specii în înregistrările arheologice existente. Cu toate acestea, fragmentele de coji ale ouălelor acestor păsări, cu urme distinctive de arsuri pot fi asociate cu activitatea umană, astfel de dovezi fiind găsite în mai multe locuri de pe continent”, a mai spus unul dintre autorii studiului, profesorul Gifford Miller de la Universitatea din Colorado, Statele Unite.

„Acest lucru implică faptul că nu este neapărat adevărat faptul că primii oameni au vânat aceste animale, dar le prăduiau constant cuiburile în căutare de hrană”, a mai completat acesta. „Supra-exploatarea acestor ouă de către oameni ar fi putut însă contribui la dispariția acestei specii”.

Posibile explicații pentru dispariția speciei

În timp ce Genyornis a fost întotdeauna un candidat pentru stratul misterios de ouă, unii oameni de știință au susținut că – din cauza formei și grosimii cojii – un candidat mai probabil a fost Progura sau „megapodul gigant”: o altă pasăre dispărută, mult mai mică, cântărind aproximativ 5 – 7 kg și asemănător unui curcan mare.

Ambiția inițială a fost clarificarea discuțiilor prin extragerea ADN-ului antic din bucăți de coajă, dar materialul genetic nu supraviețuise suficient climatului fierbinte din Australia. Miller a apelat la cercetătorii de la Cambridge și Torino pentru a explora o tehnică relativ nouă pentru extragerea unui alt tip de „biomoleculă”: proteina.

Deși nu sunt la fel de bogate în date ereditare, oamenii de știință au reușit să compare secvențele proteinelor antice cu cele ale speciilor vii folosind o nouă bază de date vastă de material biologic: proiectul Bird 10.000 Genomes (B10K). „Progura era înrudită cu megapodele din ziua de azi, un gurp de păsări din linia genetică a galipodelor, care includ și puii sau curcanii”, a spus unul dintre autori, profesorul Beatrice Demarchi de la Universitatea din Torino.

Noi informații aduc mai multă lumină aspura problemei

„Am descoperit că păsările responsabile pentru misterioasele ouă au apărut înaintea liniei galiformelor, ceea ce ne-a permis să excludem ipoteza Progura. Aceste informații susțin aceea că ouăle mâncate de primii australieni erau cele ale speciei Genyornis”, a mai spus aceasta.

Cojile vechi de 50.000 de ani testate pentru acest studiu au provenit de la situl arheologic Wood Point din Australia de Sud, dar profesorul Miller a arătat anterior că ouă și coji arse similare pot fi găsite și în alte sute de situri de pe coasta de vest a Nigaloo.

Cercetările arată că ouăle Genyornis și comportamentul de exploatare al acestora de către primii australieni oglindesc probabil și ceea ce au făcut oamenii timpurii cu ouăle de struț, cojile cărora au fost găsite la suprafașa siturilor arheologice din Afrca și care datau de acum 10.000 de ani.

Vă mai recomandăm și:

Spot, robotul patruped de la Boston Dynamics, patrulează Parcul Arheologic Pompeii

„O scară rulantă spre dispariție”. Jumătate din speciile de păsări cunoscute se confruntă cu declinul populației

Un leopard de zăpadă, un struț emu și doi lupi arctici, noile animale de la Zoo Oradea

Fosilele dinozaurului care au inspirat fioroșii Velociraptori din Jurassic Park, vândute la licitație