Home » Istorie » De ce au păsările aripi? „Veriga lipsă”, găsită în fosilele de dinozauri

De ce au păsările aripi? „Veriga lipsă”, găsită în fosilele de dinozauri

De ce au păsările aripi? „Veriga lipsă”, găsită în fosilele de dinozauri
Yurika Uno & Tatsuya Hirasawa, Zoological Letters, 2023
Publicat: 01.03.2023

Fosilele de dinozauri care prezintă brațe cu o îndoire suspectă la cot și încheietura mâinii ar putea sugera prezența unui tendon neconservat care stă la baza zborului aviar modern, explicând de ce au păsările aripi.

Dacă cercetătorii de la Universitatea din Tokyo, din Japonia, au dreptate, această postură ar putea oferi indicii despre calea pe care au urmat-o vertebratele zburătoare ale Pământului pentru a porni către cer.

Evoluția aripilor suficient de puternice pentru a ridica un animal vertebrat de pe sol este unul dintre cele mai mari mistere din paleontologie.

Pterozaurii sunt faimoși pentru că au fost cele mai vechi vertebrate cunoscute care au zburat cu adevărat, cu aproape 200 de milioane de ani în urmă. Cu toate acestea, aceste reptile antice masive nu erau dinozauri, lăsându-i pe strămoșii direcți ai păsărilor să-și dea seama singuri cum să zboare.

Dinozaurii aviari aveau să evolueze mult mai târziu, din teropode cu pene și cu două picioare, la 80 de milioane de ani sau mai mult după ce pterozaurii au dobândit deja zborul propulsat, scrie Science Alert.

În ciuda acestor povești de origine foarte diferite, păsările folosesc o structură uimitor de similară cu a pterozaurilor pentru a rămâne în aer, una care, ca și penele, pare să fi evoluat cu mult înainte de zborul în sine.

De ce au păsările aripi?

Această structură, numită propatagiu, este o membrană prezentă la toate vertebratele vii care zboară în prezent, cum ar fi păsări și lilieci. Unele mamifere care planează au și ele o structură similară prezentă peste membrele lor superioare, asemănătoare unei parașute.

Cel mai bun mod de a vă imagina un propatagiu este să vă întindeți brațul în lateral cu cotul și încheietura mâinii îndoite. Imaginați-vă acum un tendon care se întinde de la umăr până la mână, creând o punte sau „marginea anterioară” a unei aripi.

Această „punte” le permite păsărilor zburătoare să-și flexeze și să-și extindă încheietura și cotul la unison în timp ce dau din aripi. Structura oferă, în esență, susținere zborului unei păsări, permițându-i animalului să controleze două articulații simultan.

La pterozauri, rolul propatagiului este mai puțin clar, dar acesta pare să fi controlat decolarea și aterizarea prin modificarea fluxului de aer peste suprafața superioară a aripii.

Tendonul fără de care zborul animalelor nu ar fi fost posibil

Dacă tendonul nu ar fi fost prezent, unii oameni de știință cred că păsările, liliecii și dinozaurii s-ar putea să nu se fi dezlipit niciodată de pământ.

„Nu se găsește la alte vertebrate și, de asemenea, s-a descoperit că a dispărut sau și-a pierdut funcția la păsările nezburătoare, unul dintre motivele pentru care știm că este esențial pentru zbor”, explică paleontologul Tatsuya Hirasawa, de la Universitatea din Tokyo.

„Așadar, pentru a înțelege de ce au păsările aripi, trebuie să știm cum a evoluat propatagiul”, a continuat el.

Problema este că propatagiul este un țesut moale, ceea ce înseamnă că este rareori păstrat în înregistrările fosile. Mai mult, acest tendon este atât de subțire încât nu lasă prea multe urme pe oasele de care se atașează.

Din fericire, Hirasawa și Yurika Uno au găsit o modalitate de a „vedea” tendonul, chiar și atunci când acesta nu mai este acolo. Indiciul este să știm modul în care acesta restricționează mișcările unui animal.

Cum au reușit cercetătorii să afle de ce au păsările aripi?

Când o pasăre modernă moare, de exemplu, această membrană menține în mod natural încheietura și cotul animalului în flexiune.

Comparând unghiul vizibil al cotului cu îndoirea brațelor în fosilele de teropode non-aviare, cercetătorii au găsit dovezi că o structură asemănătoare propatagiului se întindea probabil peste umărul și încheietura mâinii mai multor dinozauri tereștri.

De exemplu, unghiurile observate în fosilele multor „maniraptoran” (care includ velociraptorii) au fost puțin mai mari decât cele observate la păsările moderne, dar tot au sugerat prezența unei structuri timpurii asemănătoare propatagiului.

Pentru a susține aceste predicții, cercetătorii au identificat, de asemenea, rămășițe de țesut moale a ceea ce ar putea fi un propatagiu timpuriu în două fosile de maniraptoran: Caudipteryx, de mărimea unui curcan, și microraptor, care avea patru aripi.

Caudipteryx probabil că nu a putut zbura și este încă discutat dacă microraptorul putea. Cu toate acestea, ambii dinozauri posedau în mod clar structurile care mai târziu aveau să devină necesare pentru zborul propulsat.

Velociraptorii sunt un alt maniraptoran care probabil nu a putut zbura, dar vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a vedea dacă fosilele lor dețin indicii despre un propatagiu pierdut de mult.

Putea zbura și dinozaurul cu pene?

Pe baza rezultatelor recente, totuși, cercetătorii de la Universitatea din Tokyo cred că propatagiul poate fi ancestral pentru toți maniraptoranii.

Singura excepție este controversatul Archaeopteryx, care este dificil de plasat în arborele genealogic al dinozaurilor, dar ar putea fi considerat maniraptoran. Încă se discută dacă faimosul dinozaur cu pene chiar putea zbura, unii speculând că animalul și-a folosit membrele pur și simplu pentru a plana.

Unghiul încheieturii mâinii și al cotului său din fosile cu siguranță nu sugerează că avea o structură asemănătoare propatagiului.

„Prin urmare, Archaeopteryx a fost probabil incapabil de fizica zborului aviar modern”, scriu autorii noii cercetări.

Poate dacă Archaeopteryx ar fi avut un propatagiu, strămoșii săi ar zbura și astăzi.

Studiul a fost publicat în Zoological Letters.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce au fost opt milioane de câini îngropați în catacombele lui Anubis?

Evoluția viermilor de mare, explicată de o fosilă antică

Denisovanii miroseau deserturile mai bine decât oamenii din prezent

Primate ciudate trăiau într-un întuneric total în Arctica, în urmă cu 52 de milioane de ani

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Telescopul Spațial James Webb a observat cum o planetă „înghite” o stea
Telescopul Spațial James Webb a observat cum o planetă „înghite” o stea
România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană
România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană
Universitatea Harvard a dat în judecată administrația Trump
Universitatea Harvard a dat în judecată administrația Trump
Vladimir Putin „nu intenționează” să participe la funeraliile Papei Francisc
Vladimir Putin „nu intenționează” să participe la funeraliile Papei Francisc
Poți să-ți schimbi personalitatea? Ce a aflat o jurnalistă după un an de „reprogramare” a propriei persoane
Poți să-ți schimbi personalitatea? Ce a aflat o jurnalistă după un an de „reprogramare” a propriei persoane
Lumea va folosi mai puțin petrol după tarifele lui Trump
Lumea va folosi mai puțin petrol după tarifele lui Trump
Chatboții cu personalitate umană – noii „parteneri” virtuali care ajută oamenii să navigheze prin relații și emoții
Chatboții cu personalitate umană – noii „parteneri” virtuali care ajută oamenii să navigheze prin relații și emoții
Alergiile la polen se agravează în Europa: ce le provoacă și de ce devin tot mai frecvente
Alergiile la polen se agravează în Europa: ce le provoacă și de ce devin tot mai frecvente
Papa Francisc și arta subversivă: tatuaje, rock și filmul „Spotlight”
Papa Francisc și arta subversivă: tatuaje, rock și filmul „Spotlight”
Un expert NASA explică de ce niciun astronaut nu a părăsit vreodată atmosfera Pământului
Un expert NASA explică de ce niciun astronaut nu a părăsit vreodată atmosfera Pământului
Criza climatică a triplat durata valurilor de căldură din oceane
Criza climatică a triplat durata valurilor de căldură din oceane
Calea către papalitate. Care sunt cerințele necesare pentru a deveni papă?
Calea către papalitate. Care sunt cerințele necesare pentru a deveni papă?
Mentorii necunoscuți ai celui ce avea să fie Papă. Cine l-a influențat pe Francisc?
Mentorii necunoscuți ai celui ce avea să fie Papă. Cine l-a influențat pe Francisc?
Reformele și moștenirea Papei Francisc. Ce va rămâne după fostul Suveran Pontif în Biserica Catolică?
Reformele și moștenirea Papei Francisc. Ce va rămâne după fostul Suveran Pontif în Biserica Catolică?
Ilinca și George Simion, secretele și poveștile celui mai controversat cuplu din politica românească | Ediție Specială „Altceva cu Adrian Artene”
Ilinca și George Simion, secretele și poveștile celui mai controversat cuplu din politica românească | Ediție Specială ...
Americanii de vârstă mijlocie sunt mai singuri decât adulții din alte țări și din alte grupe de vârstă
Americanii de vârstă mijlocie sunt mai singuri decât adulții din alte țări și din alte grupe de vârstă
Cum poate postul intermitent să se transforme într-un pericol pentru sănătate?
Cum poate postul intermitent să se transforme într-un pericol pentru sănătate?
Test de cultură generală. Ce mănâncă moliile?
Test de cultură generală. Ce mănâncă moliile?