Cercetătorii au descoperit peste 150 de noi gene în ADN-ul uman

Noi, oamenii, suntem divergenți de strămoșii noștri, cimpanzeii, din urmă cu șapte milioane de ani, dar așa cum au demonstrat arterele din brațele noastre, specia umană încă evoluează. Totuși, să găsești un vas de sânge este ușor, comparativ cu urmărirea întregii dimensiuni a modificărilor noastre genetice, dar o nouă cercetare a identificat 155 de noi gene din trecutul nostru evolutiv, iar unele sunt unice pentru oameni.

Deși sunt noi, acestea sunt, de asemenea, mici, cunoscute ca „microgene”, care au luat naștere din fragmente minuscule de ADN. Acest lucru nu înseamnă însă că nu au o mare influență, deoarece se crede că ar putea avea o influență asupra apariției anumitor boli și defecte de creștere, conform IFLScience.

• Un crater din Canada, numit și „Ochiul din Quebec”, arată extrem de ciudat
• De ce bătrânii sunt mai predispuși să distribuie informații greșite online?

Cercetătorii proiectului s-au străduit să caute dovezi ale evoluției noastre, analizând bazele de date preexistente ale genelor funcționale și folosindu-le ca să lucreze în sens invers și să creeze arbori evolutivi care să urmărească mai multe grupuri de vertebrate.

Studiul a fost publicat în jurnalul Cell Reports.

Noile gene indică o continuare a procesului evolutiv uman

„Acest proiect a început în 2017, deoarece eram interesat de genele noi ale evoluției și voiam să înțeleg de unde provin aceste gene. (Proiectul) a stagnat timp de câțiva ani, până când un nou studiu publicat a avut niște date foarte interesante, care ne-au permis să începem această cercetare”, a spus Nikolaos Vakirlis, cercetător la Centrul de Cercetare în Științe Biomedicale „Alexander Fleming” din Vari, Grecia.

Echipa a putut să identifice 155 de noi gene care s-au născut din fragmente ale ADN-ului. Două dintre aceste gene sunt destul de recente și unice pentru oameni și arată că oamenii încă evoluează. Abordarea i-a împins pe cercetători până la limita a ceea ce este detectabil prin înțelegerea existentă a geneticii, dar le-a permis să găsească dovezi ale trecutului nostru evolutiv.

În continuare, aceștia urmează să identifice dacă astfel de microgene au o semnificație biologică semnificativă.

Culturile celulare au identificat deja 44 dintre cele 155 de gene care par să fie legate de defectele de creștere și alte trei gene cu indicatori ADN pentru boli precum distrofia musculară, retinita pigmentară și sindromul Alazami.

Relevanța studierii genelor evolutive din ADN-ul uman

Totuși, stabilirea semnificației lor biologice depline va fi dificilă, deoarece testele experimentale asupra dezvoltării omului este un câmp minat din punct de vedere etic.

Cu toate acesta, cercetătorii speră să  găsească modalități prin care să testeze ceea ce au găsit deja și să descopere chiar mai mult în viitor.

„Este convenabil ca aceste gene să fie ignorate, deoarece sunt greu de studiat, dar cred că se va recunoaște din ce în ce mai mult că trebuie să fie analizate și luate în considerare. Dacă avem dreptate în ceea ce credem că avem aici, există mult mai multe lucruri relevante din punct de vedere funcțional ascunse în genomul uman”, a declarat Aoife McLysaght, autor principal, cercetător la Colegiul Trinity din Dublin, Irlanda.

Vă mai recomandăm și: 

Regatului Unit vrea să dezvolte culturi modificate cu tehnici de editare genetică

Elon Musk susține că întregul ADN uman ar putea fi stocat într-o bază de date

Vârsta sau genetica: Ce influențează, de fapt, modul în care îmbătrânim?

Cum ne protejează ADN-ul străvechi din genomul uman împotriva infecțiilor?