O ruină romană antică a dezvăluit artefacte surprinzătoare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Atunci când studiezi ruine, probabil că te aștepți să găsești artefacte lăsate în urmă de oamenii care au trăit și au lucrat acolo cu mult timp în urmă. Dar o ruină romană antică tocmai a dezvăluit lucruri surprinzătoare pentru cei care nu știu istoria locului.

În locul în care a fost cândva Forumul lui Cezar din Roma, construit de Iulius Caesar, cercetătorii au găsit o groapă cu deșeuri medicale datând din Renaștere, în secolul al XVI-lea d.Hr., aruncate de Ospedale dei Fornari, sau Spitalul Baker, care a fost fondat în 1564 în Piazza della Madonna di Loreto aflată în apropiere.

• Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da…
• O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită…

Artefactele includeau echipamente medicale (cum ar fi borcane de sticlă pentru colectarea urinei), recipiente pentru medicamente din ceramică și figurine din ceramică care erau probabil obiecte personale.

O ruină romană antică conține deșeuri medicale

Echipa de cercetare, condusă de arheologul Cristina Boschetti, de la Universitatea Aarhus (Danemarca), consideră că groapa ar fi putut fi folosită pentru a elimina obiecte potențial infecțioase în încercarea de a reduce răspândirea epidemiilor.

Este posibil ca această groapă să facă lumină asupra eliminării deșeurilor medicale din Renaștere ca mijloc de control al bolilor într-un oraș puternic populat, scrie Science Alert.

„Definirea gropilor medicale în contexte arheologice poate fi o provocare, deoarece necesită o abordare integrată care combină datele de săpătură cu studii materiale și analize contextuale funcționale detaliate”, scriu cercetătorii.

„Aici, am prezentat o astfel de groapă medicală, excavată în zona Forumului Cezarului în 2021”, continuă aceștia.

O groapă cu un conținut aparent amestecat

Săpăturile din această ruină romană antică au avut loc în 2021, timp în care echipa a găsit o cameră deosebită, căptușită cu cărămidă, de aproximativ 2,8 metri adâncime, cu un strat de lut compact care ascundea conținutul.

Investigații ulterioare au arătat că această cameră data din secolul al XVI-lea d.Hr. și nu a mai fost folosită nici înainte, nici după depunerea obiectelor găsite în ea. Echipa crede că a fost o groapă de unică folosință.

Sub lut, echipa a găsit un ansamblu cu adevărat interesant de obiecte: cioburi de sticlă și de ceramică; vase ceramice mici, intacte, de înaltă calitate; și obiecte personale, cum ar fi figurine de teracotă, medalii, spirale și o singură mărgea, probabil dintr-un rozariu.

Au existat, de asemenea, mai multe cleme de plumb utilizate în mod obișnuit în armăturile de mobilier și o cantitate de lemn carbonizat (ars). Aceste obiecte, aruncate aparent la întâmplare și sigilate sub un capac de lut, ar fi putut reprezenta doar un puzzle, însă există o colecție remarcabil de similară de articole cu care pot fi comparate.

Conținutul din această ruină romană antică nu este unic

În 2009, arheologii au excavat și au studiat ceea ce au considerat că este un loc de eliminare a deșeurilor medicale asociat cu spitalul la începutul secolului al XVII-lea d.Hr.

Efectuând o examinare atentă a obiectelor scoase din groapă, Boschetti și colegii ei au numărat aproximativ 1.200 de cioburi de sticlă. Multe dintre acestea, au determinat cercetătorii, erau probabil ploști de urină, cunoscute sub numele de matula în sursele latine medievale.

„În perioada medievală, examinarea vizuală a urinei, urinoscopia, a devenit un instrument de diagnostic central în practica medicală și a rămas așa până în secolul al XVIII-lea. Urina pacientului era turnată într-o ploscă pentru a-i permite medicului să-i observe culoarea, sedimentarea, mirosul și uneori chiar gustul”, scriu cercetătorii.

Acestea sunt rare în contexte domestice, dar au fost găsite în număr mare asociate cu unitățile medicale, cum ar fi celelalte gropi de gunoi asociate cu Ospedale de Fornari. Alte articole includ ceramică pentru gătit și mâncare. Fiecare pacient a primit propriul „kit” cu astfel de lucruri la internarea în spital.

Decontaminarea în perioada Renașterii

Punând cap la cap indiciile, cercetătorii cred că acestea arată proceduri de decontaminare. Lemnul ars este în concordanță cu protocoalele spitalicești din secolul al XVII-lea, care promovau arderea și eliminarea mobilierului, a lenjeriei de pat, a veselei și a altor articole care au intrat în contact cu pacienții cu boli infecțioase, cum ar fi ciuma.

Ceea ce pare a fi sigilarea intenționată a gropii folosind lut susține, de asemenea, această interpretare: persoana care a aruncat articolele a dorit o izolare absolută.

Această descoperire sugerează că ar trebui să se acorde mai multă atenție modului în care strămoșii noștri s-au ocupat de controlul bolilor, în special în marile centre urbane, cum ar fi Roma.

„Înainte de studiul acesta, eliminarea modernă timpurie a deșeurilor din spitale și contexte medicale pentru a preveni răspândirea bolii a primit doar o atenție arheologică sporadică, cu investigații intercontextuale limitate”, scriu cercetătorii.

„În consecință, dovezile prezentate aici aduc noi informații despre practicile de eliminare a deșeurilor în timpul Renașterii, subliniind în același timp necesitatea unei imagini de ansamblu mai complete a regimurilor de igienă și control al bolilor din Europa modernă timpurie”, mai spun aceștia.

Cercetarea a fost publicată în Antiquity.

Vă recomandăm să citiți și:

Arheologii au scos la lumină noi orori din povestea naufragiului de la Batavia

Monede antice, găsite într-un os de vacă, expuse la un muzeu din Anglia

Conexiunile din Europa preistorică, analizate prin intermediul artefactelor din cupru

În urmă cu 19 secole era inaugurată Columna lui Traian