Arheologii au descoperit dovezi ale unor decapitări ritualice într-o piramidă mayașă

Arheologii de la Institutul Național de Antropologie și Istorie (INAH) au identificat dovezi de decapitare rituală în timpul săpăturilor la ruinele mayașe de la Moral-Reforma.

Moral-Reforma este un oraș mayaș din perioada clasică, situat în municipalitatea Balancán din statul mexican Tabasco.

• România, într-un coșmar strategic și militar
• Strategiile complexe din zona Balcanilor: România, victimă în planurile rusești

Ocuparea sitului datează din jurul anului 300 d.Hr. și a apărut ca un important centru comercial de-a lungul râului San Pedro Mártir.

Orașul a atins apogeul în perioada 622-756 d.Hr., acoperind o suprafață de 215 acri, cu palate, piețe și mai multe complexe piramidale.

În aprilie 2023, arheologii INAH au anunțat descoperirea a 13 înmormântări chiar în fața scării structurii 18, un monument piramidal situat la sud de complexul principal de temple.

Ocuparea sitului datează din jurul anului 300 d.Hr.

Cercetătorii au efectuat acum un studiu antropologic fizic al rămășițelor funerare, confirmând că cel puțin doi dintre indivizi au fost decapitați ca ofrande rituale în timpul perioadei clasice târzii (600-900 d.Hr.).

Unul dintre cele două cranii prezintă urme de tăieturi orizontale în joncțiunea cranio-cervicală, care este formată din osul occipital (osul care formează baza craniului) și primele două oase din partea superioară a coloanei vertebrale, scrie HeritageDaily.

„S-a folosit un obiect ascuțit pentru a extrage craniul și știm acest lucru deoarece cervicalele și mandibula și-au păstrat relația anatomică”, a declarat Miriam Angélica Camacho Martínez, antropolog fizic de la Centrul INAH Tabasco.

Unul dintre cele două cranii prezintă urme de tăieturi orizontale

„Cu toate acestea, este dificil de determinat dacă această rană a fost cauza morții sau dacă a fost făcută post-mortem”.

Mai multe dintre înmormântări aveau, de asemenea, cranii cu semne de deformare oblică tabulară, o formă de modificare artificială a craniului pentru a indica un statut social ridicat.

Cercetătorii au propus că mormintele, aranjate în funcție de adâncime și stil, au fost posibil să fi fost destinate ca ofrande pentru o zeitate mayașă din lumea subterană, ca parte a unui ritual de sfințire a templului.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un întreg oraș mayaș, descoperit de arheologi fără să viziteze deloc acel ținut

De ce aztecii, incașii și mayașii nu au inventat niciodată roata?

Noi descoperiri dezvăluie indicii despre unul dintre cele mai importante orașe ale mayașilor

20 de cadavre decapitate au fost descoperite la o piramidă mayașă a morții