Ceaușescu, la vânătoare de cerbi direct din elicopter: „Cum ai găsit tu șase, când eu am tras numai la patru?”

Nicolae Ceaușescu a dus pasiunea pentru vânătoare la un nivel extrem. Departe de a fi avut cel mai mic respect pentru vânat, dictatorul comunist trăgea de la toate distanțele în orice mișca. Mai mult, a fost printre puținii oameni care au folosit un elicopter pentru a vâna cerbi. Partidele de vânătoare ale lui Ceaușescu erau însoțite și de multe momente hilare

Sezonul de vânătoare la cerbul comun începe la 1 septembrie, dar, pentru vânătorile la care participa Nicolae Ceaușescu, pregătirile debutau mult mai mai devreme.

• România, într-un coșmar strategic și militar
• Strategiile complexe din zona Balcanilor: România, victimă în planurile rusești

Personalul silvic din întreaga țară unde existau rezervații speciale pentru cerb era mobilizat pentru pregătirea partidelor de vânătoare la care urma să participe dictatorul. Erau notate toate aspectele care țineau de numărul de cerbi observați, numărul de raze și punctajul CIC apreciat, zonele și perioada din zi în care erau observați cerbii etc. Toate aceste date înregistrate erau raportate zilnic către dictatorul comunist.

„Începând cu data de 10 septembrie, timp de o lună, în fiecare zi, la ora 8:30, Ceaușescu găsea pe biroul său o situație pe țară, cu toate informațiile referitoare la boncănitul cerbilor în rezervațiile speciale.

În funcție de numărul de cerbilor văzuți și, mai ales, de mărimea trofeelor, alegea zonele și locurile din țară în care să meargă la vânătoare. Desigur că îl atrăgeau cerbii cu trofee de valoare, cu punctajul CIC mare sau cu ramurile multe.

Trofeele de cerb cu peste 20 de ramuri (raze n.r.) prezentau un mare interes pentru el, chiar dacă nu aveau un punctaj mare”, povestește inginerul silvic Vasile Crișan.

Ceaușescu, un vânător leneș și fără răbdare

Ceaușescu era un vânător leneș. Mergea de regulă cu mașina de teren cât mai aproape de terenul de vânătoare, iar dacă mașina nu mai putea înainta, mergea pe jos pe potecile de vânătoare. Nu avea nici răbdare să aștepte mai mult de patru- cinci minute la un loc de vânătoare.

„În timpul dibuitului, îl însoțea un ofițer de Securitate care îi căra armele, muniția şi alte accesorii; în mod obligatoriu, îl mai însoțea un specialist în vânătoare, localnic, care cunoștea bine terenul, mișcarea şi valoarea cerbilor. Acesta putea fi pădurar, tehnician sau inginer.

La cerb mergea cu una sau două dintre cele 5 carabine cu lunetă pe care le avea. Trăgea un foc, două, cinci, zece, până când cerbul cădea sau dispărea în pădure.

Dacă cerbul pleca rănit, ne dădea ordin să-l căutăm şi să recuperăm trofeul. De fapt, de multe ori, chiar dacă nu rănea cerbul, însoțitorul îi spunea că l-a rănit şi că în scurt timp acesta va fi găsit. Şi întotdeauna se ‘găsea’, pentru că ori se împușcau dinainte unul sau doi cerbi şi trofeele se țineau în rezervă, ori se căuta şi se împușca un cerb în zilele următoare”, consemna Vasile Crișan.

„Cum ai găsit tu șase cerbi, când eu am tras numai la patru?”

Uneori, după partidele de vânătoare ale lui Ceaușescu, liderii comuniștii județeni „măreau” numărul de cerbi împușcați de dictator.

„Odată, un prim-secretar de partid de la un județ, a doua zi după vânătoare, i-a telefonat spunându-i: ‘Tovarășe Ceaușescu! Ştiți că i-am găsit pe toți cei şase cerbi pe care i-a’i împuşcat la noi. O să vă trimitem trofeele. Sunt nemaipomenit de frumoase!’ ‘Pe drr..a..cu’, răspundea Ceaușescu bâlbâindu-se, ‘cum ai găsit tu șase cerbi, când eu am tras numai la patru?’ Este adevărat că Ceaușescu trăsese şase focuri de armă, dar la patru cerbi, nu la șase”, își aducea aminte Vasile Crișan.

Ceaușescu nu ținea niciodată cont de distanța la care trăgea cu arma. Cum vedea cerbul, punea arma la ochi și trăgea. Putea fi și la 50, 100 sau 1.000 de metri, nu conta.

Vasile Crișan spune că dictatorul, totuși, nu trăgea rău: „L-am văzut când a împușcat un cerb, trăgând de pe un versant de munte pe celălalt, la o distanță apreciată de noi de 800-1.000 de metri”.

La vânătoare de cerbi cu… elicopterul

Dictatorul comunist „nu ducea” lipsă nici de idei când era vorba de vânătoare. Odată la o vânătoare de cerbi i-a venit în minte să folosească un elicopter.

„Într-o toamnă, în ultima decadă a lunii septembrie, mă găseam în județul Mureş, zona Lăpuşna, (….), când se primește vestea că Ceauşescu vine la vânătoare la Lăpuşna. Într-adevăr, a doua zi a venit ca şi altă dată, cu o grămadă de însoțitori, îmbarcați în două elicoptere.

Prima ieşire în teren, la cerb, a fost încununată de succes. Împușcase doi masculi cu trofee de toată frumusețea. Cu toate acestea, Ceaușescu nu era pe deplin mulțumit. Voia altceva, ceva şi mai mare, ceva şi mai frumos.

La un moment dat, spre stupefacția noastră, îl auzim spunând: ‘Ia chemați voi un elicopter să încercăm deasupra platoului Seaca, poate găsim altceva mai mare’. Zis şi făcut. Elicopterul cu echipa deja pregătită a venit şi, împreună cu Ceauşescu şi cu Ştefan Dumitrescu, şi-a luat zborul spre platoul Seaca. Toți ceilalți am rămas la cabană.

După aproximativ 40 de minute de zbor, elicopterul s-a întors cu un Ceauşescu super mulțumit. Reuşise ca, după 12 cartușe trase din elicopter, să răpună unul dintre cei mai falnici cerbi din Seaca.

Iată cum acest aşa-zis ‘mare vânător’ a deschis calea unei noi metode de vânătoare: ‘vânătoarea la cerb din elicopter’. Din fericire, aceasta a fost prima, dar şi ultima de acest gen”, nota Vasile Crișan.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum a ajuns actorul Florin Zamfirescu să fie interzis la televiziune din cauza Elenei Ceaușescu?

Nicolae Ceaușescu a dat bacalaureatul la vârsta de 47 de ani. Ce a scris la proba de Limba Română?

Cea mai odioasă crimă săvârșită împotriva „reginei stâncilor din Carpați”. Ziua în care Ceaușescu a împușcat peste 100 de capre negre

Masacrul de la Bistrița. Ziua în care Nicolae Ceaușescu a împușcat 24 de urși