Ce arată semințele și fructele din „casa” lui Goliat despre ritualurile filistenilor?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cultura enigmatică a filistenilor, care a înflorit în timpul Epocii Fierului (aproximativ 1200-604 î.Hr.), a avut un impact profund asupra istoriei culturale, agronomiei și obiceiurilor alimentare din Levantul de Sud. Ce ne învață semințele și fructele din „casa” lui Goliat despre aceasta?

Mai mult de un sfert de secol de săpături la Tell es-Safi/Gat, în centrul Israelului, identificat ca fiind Gatul biblic al filistenilor și casa lui Goliat, a oferit o fereastră unică asupra lumii acestei civilizații antice.

În cadrul proiectului sistematic de săpături al zonei templului din orașul inferior Gat, o echipă de la Universitatea Bar-Ilan (Israel), condusă de profesorul de arheologie Aren Maeir și profesorul de arheobotanică Ehud Weiss, a supervizat reconstrucția plantelor folosite în ritualurile filistenilor. Tel Zafit (Gatul filistenilor) este un parc național în cadrul Autorității Naturii și Parcurilor din Israel.

Ce ne spun semințele și fructele din „casa” lui Goliat despre filisteni?

Deși multe aspecte ale culturii filistene sunt bine documentate, detalii despre practicile religioase și zeitățile filistene au rămas pentru mult timp învăluite în mister. Studiul lui Suembikya Frumin, recent publicat în Scientific Reports, aduce noi date valoroase pentru înțelegerea practicilor ritualice ale filistenilor.

Semințele și fructele din „casa” lui Goliat, descoperite în două temple din sit, au dezvăluit perspective fără precedent asupra ritualurilor și credințelor cultice filistene: ingrediente alimentare pentru temple, momentul ceremoniilor și plante pentru decorarea templului.

Dr. Suembikya Frumin, sub supravegherea profesorului Ehud Weiss, a studiat utilizarea plantelor filistene în temple în cadrul proiectului său de doctorat. Împreună cu Dr. Amit Dagan, Maria Eniukhina și profesorul Aren Maeir, ei au explorat ansamblurile de plante descoperite în incintele templelor, dezvăluind o bogăție de informații cu privire la semnificația diferitelor specii de plante în ritualurile religioase filistene.

Prin examinarea meticuloasă și analiza cantitativă și calitativă a tipurilor de plante utilizate, momentul recoltării lor, modurile de oferire și semnificația simbolică potențială, cercetătorii au reconstituit o imagine mai clară a abordării filistene față de spiritualitate, relatează Eurek Alert.

Cea mai semnificativă descoperire

Dr. Suembikya Frumin, managera Laboratorului de Arheobotanică din cadrul Universității Bar-Ilan și cercetătoarea principală a studiului, a remarcat că „una dintre descoperirile cele mai semnificative este identificarea celor mai vechi utilizări ritualice cunoscute ale unor plante mediteraneene, cum ar fi melărea (Vitex agnus-castus), lalele (Glebionis coronaria) și Lomelosia argentea”.

„Aceste plante răspândite în regiunea mediteraneană leagă filistenii de ritualuri cultice, mitologie și accesorii legate de zeități grecești timpurii, cum ar fi Hera, Artemis, Demetra și Asclepios. În plus, plantele cu proprietăți psihotrope și medicinale din templele filistene dezvăluie utilizarea lor în activitățile cultice. Studiul a arătat că religia filisteană se baza pe magia și puterea naturii, cum ar fi apa curgătoare și sezonalitatea, aspecte care influențează sănătatea și viața umană”, continuă cercetătoarea.

În plus, analizând semințele și fructele din „casa” lui Goliat, oamenii de știință au aflat informații valoroase despre momentul ritualurilor, importanța primăverii timpurii pentru ceremonii și data ultimei utilizări a templelor, cât și distrugerea lor de către Hazael din Aram, care a avut loc la sfârșitul verii sau la începutul toamnei. Aspectul sezonier al practicilor religioase filistene subliniază conexiunea lor profundă cu lumea naturală și cu ciclurile agriculturii.

Fructele din „casa” lui Goliat arată schimburi culturale în regiune

Profesorul Ehud Weiss, directorul Laboratorului de Arheobotanică de la Universitatea Bar-Ilan și coautor al studiului, a comentat că „descoperirile noastre contestă înțelegerile anterioare ale practicilor ritualice filistene și oferă o perspectivă proaspătă asupra practicilor lor culturale și a conexiunilor dintre cultura filisteană și tradițiile religioase mai largi ale Mediteranei. Prin examinarea plantelor pe care le-au folosit în contexte ritualice, înțelegem mai bine modul în care filistenii percepeau și interacționau cu lumea din jurul lor”.

În plus, studiul propune paralele intrigante între practicile ceremoniale filistene și cele ale lumii egeene. Descoperirea greutăților de război (un aparat folosit pentru producția de țesături) în templele filistene, o caracteristică comună în locațiile cultice egeene asociate cu Hera, întărește și mai mult ipoteza schimbului cultural și a influenței reciproce dintre cele două regiuni.

„Aceste descoperiri deschid noi direcții de cercetare a interacțiunilor culturale și religioase dintre filisteni și regiunile învecinate”, a adăugat profesorul Aren Maeir, coautor al studiului, care a condus săpăturile la Tell es-Safi/Gat timp de peste 25 de ani.

„Prin utilizarea unor analize avansate cantitative și calitative ale ansamblurilor de plante, am aprofundat înțelegerea practicilor cultice antice și a semnificației lor în lumea largă a Mediteranei”, continuă el.

„Aceste date noi indică o activitate informată de personalul templului în ceea ce privește utilizarea plantelor cu caracteristici afective asupra stării de spirit. Metoda noastră de analiză cantitativă și calitativă a ansamblurilor totale de plante ar trebui să fie extrem de relevantă pentru analiza altor culte antice și pentru studiul istoriei culturale și cultice a regiunii și dincolo de aceasta”, a concluzionat Dr. Frumin.

Vă recomandăm să citiți și:

Schelete din „Epoca Întunecată”, descoperite cu găleți la picioare și inele în jurul gâtului

Peștele cu colți care a trăit într-una dintre cele mai vechi ape ale lumii

Recipientele neobișnuite în care romanii țineau narcotice

Neanderthalienii și oamenii trăiau cot la cot în nordul Europei în urmă cu 45.000 de ani