Peștele cu colți care a trăit într-una dintre cele mai vechi ape ale lumii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Unul dintre cele mai îndepărtate situri fosile din întreaga Australie tocmai a dezvăluit o nouă specie remarcabilă: un pește prădător cu nări lobate, înarmat cu colți mari și solzi osoși. Peștele cu colți a trăit acum 380 de milioane de ani, când mijlocul Devonianului a adus planeta într-o perioadă de scădere a oxigenului atmosferic, ceea ce ar putea explica de ce acest pește ciudat putea respira atât pe uscat, cât și prin branhii.

Specia nou-descoperită a fost găsită în râul Finke din Alice Springs, considerat a fi unul dintre cele mai vechi râuri din lume. Deși situl unde a fost descoperită fosila este unul dintre cele mai dificil de accesat de pe continent, s-a dovedit deja că a fost cândva locuința unui grup de animale străvechi și bizare, printre care se numără și peștele cu colți.

• Cercetătorii tocmai au confirmat prima dovadă a dinozaurilor în Antarctica
• Cele mai vechi rămășițe umane din Antarctica au peste 200 de ani și o origine necunoscută

Numele său științific este Harajicadectes zhumini, iar peștele prădător a fost descris de o echipă internațională de cercetători condusă de paleontologul dr. Brian Choo, de la Universitatea Flinders (Australia). Numele de gen este derivat de la locul în care au fost găsite fosilele cruciale, Harajica Sandstone Member, iar cuvântul antic grec dēktēs (mușcător) este un omagiu adus anatomiei dentare intimidante a acestui prădător străvechi.

Peștele cu colți de acum sute de milioane de ani putea respira și în apă, dar și în afara acesteia

„Am găsit această nouă formă de pește cu nări lobate într-unul dintre cele mai îndepărtate situri fosile din întreaga Australie, Harajica Sandstone Member, din Teritoriul de Nord, la aproape 200 de kilometri vest de Alice Springs, datând din Devonianul Mijlociu-Târziu, acum aproximativ 380 de milioane de ani”, a explicat profesorul John Long, coautor al studiului și expert australian de frunte în peștii fosili, de la Universitatea Flinders.

Numele speciei este ales în onoarea profesorului Min Zhu, de la Academia Chineză de Științe, Beijing, care este apreciat de instituție pentru „contribuții unice și remarcabile la studiile privind morfologia, histologia, filogenia, biogeografia și istoria evolutivă a multor grupuri de vertebrate timpurii”.

Pe lângă colții săi temuți și solzii ca o armură, Harajicadectes este remarcabil prin combinarea sa neobișnuită de aparate de respirație. Peștele nu s-a mulțumit cu respirația branhială asociată mai des cu peștii, dezvăluindu-se că avea deschideri mari în partea de sus a craniului care l-ar fi ajutat să respire și pe uscat, scrie IFLScience.

Evoluția convergentă

„Aceste structuri spiralate sunt considerate a facilita respirația aerului de la suprafața apei, peștii Polypteridae africani moderni având structuri similare pentru a lua aer de la suprafața apei. Această caracteristică apare în multiple descendențe de Tetrapomodorph din jurul aceleiași perioade din timpul Devonianului Mijlociu-Târziu”, a explicat Choo.

„În plus față de Harajicadectes din centrul Australiei, spirale mari apar și la Gogonasus din Australia de Vest și la Elpistostegalia precum Tiktaalik (cele mai apropiate rude ale tetrapodelor cu membre). Apare, de asemenea, și la Pickeringius, un pește cu solzi din Australia de Vest, descris prima dată în 2018”, continuă cercetătorul.

Se crede că o scădere a oxigenului atmosferic în timpul Devonianului Mijlociu ar putea explica motivul pentru care unii pești au evoluat pentru a suplimenta respirația branhială cu respirarea de aer. Faptul că mai mulți pești din ramuri larg separate ale peștilor tetrapodomorph prezintă această trăsătură de respirație duală este, prin urmare, un exemplu de evoluție convergentă, în care specii îndepărtate creează independent aceleași adaptări.

Este dificil să se stabilească exact unde se situează această nouă specie în Arborele Vieții ihtiologice, dar descoperirea este una remarcabilă.

Studiul a fost publicat în Journal of Vertebrate Paleontology.

Vă recomandăm să citiți și:

S-a aflat de ce a dispărut cea mai mare maimuță care a trăit vreodată!

Un eveniment din Vechiul Testament a fost verificat folosind câmpul magnetic al Pământului

Un cimitir medieval cu schelete în poziții ciudate, decoperit în Țara Galilor

Viermi uriași de acum 518 milioane de ani, descoperiți în Groenlanda