Home » Știință » „Paradoxul porcilor mistreți” radioactivi din Germania a fost rezolvat

„Paradoxul porcilor mistreți” radioactivi din Germania a fost rezolvat

„Paradoxul porcilor mistreți” radioactivi din Germania a fost rezolvat
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 31.08.2023

Porcii mistreți din sud-estul Germaniei conțin niveluri crescute de cesiu radioactiv, fapt ce a fost în mare parte atribuit dezastrului nuclear de la Cernobîl din 1986.

Însă nivelurile de radioactivitate au scăzut în cazul altor animale în timp ce a persistat în mod misterios în corpul mistreților, un comportament bizar cunoscut despre „paradoxul porcilor mistreți”.

Noi cercetări arată că și testele cu arme nucleare de la jumătatea secolului XX sunt de vină pentru acest paradox, iar oamenii de știință au spus că ambele surse continuă să contamineze mistreții prin dietele lor.

Mistreții par sănătoși, însă…

Mistreții (Sus scrofa) par sănătoși, însă nivelurile deosebit de crescute de cesiu radioactiv găsite în cazul unor porci au dus la reducerea vânării lor pentru carne și au contribuit la suprapopulare.

În urma unui accident sau a unei explozii nucleare, materialele radioactive eliberate în mediu reprezintă o amenințare pentru ecosisteme. După accidentul de la Cernobîl, contaminarea cu cesiu radioactiv a fost crescută, mai ales cu cesiu-137, care are o perioadă de înjumătățire de aproape 30 de ani.

Dar un izotop mai stabil, anume cesiu-135, are o perioadă de înjumătățire de peste 2 milioane de ani și poate fi de asemenea creat prin fisiune nucleară.

Oamenii de știință au analizat nivelurile de cesiu

Cercetările anterioare au arătat că raportul cesiu-135 și cesiu-137 poate stabili de unde a provenit cesiul. Un raport mai mare indică explozii de la arme nucleare, iar un raport mai scăzut indică reactoarele nucleare drept sursă probabilă.

Oamenii de știință au analizat nivelurile de cesiu folosind 48 de mostre de la mistreți, colectate de vânători între 2019 și 2021, din 11 regiuni din Bavaria.

Un detector cu raze gamma a fost folosit pentru a măsura activitatea de cesiu-137, iar un spectrometru a comparat cantitatea de cesiu-135 cu cea de cesiu-137.

„Armele nucleare și Cernobîl s-au amestecat în solul bavarez”

Nivelurile de cesiu radioactiv din 88% dintre mostrele testate au fost mai crescute decât limita legală din Germania. Mai mult, cercetătorii au stabilit că testele cu arme nucleare au fost responsabile pentru 12 – 68% din contaminarea care a depășit limita sigură de consum.

„Toate mostrele prezintă semnături de combinație. Armele nucleare și Cernobîl s-au amestecat în solul bavarez”, au scris oamenii de știință.

Principala sursă de cesiu din corpurile mistreților

Deși Cernobîl ar fi principala sursă de cesiu din corpurile mistreților, în jur de un sfert dintre mostre au prezentat contribuții semnificative de la armele nucleare. Alimentația mistreților, care include trufele din pământ, a dus la absorbția nivelurilor de contaminare din ambele surse, fapt ce a contribuit la radioactivitatea persistentă a animalelor.

Recent, energia nucleară a revenit ca potențială soluție scăzută în carbon la apetitul fără margini al omenirii pentru energie în timpul crizei climatice. Autorii noului studiu sugerează că este important să înțelegem potențialul impact al energiei nucleare, potrivit ScienceAlert.

Testele nucleare de acum 80 de ani încă ne afectează

Viitoarele accidente sau explozii nucleare ar putea spori contaminarea actuală și poate avea consecințe cu efect imediat asupra siguranței alimentare.

„Studiul evidențiază că deciziile de a desfășura teste nucleare în atmosferă în urmă cu 60 – 80 de ani încă afectrază mediile naturale, fauna sălbatică și sursele de hrană de astăzi”, au mai scris autorii.

Studiul a fost publicat în jurnalul Environmental Science & Technology.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un pește prins în zona centralei nucleare Fukushima avea radioactivitate de 180 de ori peste limita de siguranță 

„Apa neagră” din Munții Ural, cel mai radioactiv lac din lume

O scurgere radioactivă într-un stat american a fost dezvăluită la câteva luni după accident

Povestea tragică a băiatului care a adus acasă o capsulă radioactivă fără să știe

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării