O suliță veche de 80.000 de ani contrazice tot ce știam despre neanderthalieni

Arheologii din Munții Caucaz au descoperit cel mai vechi vârf de suliță găsit vreodată în Europa, punând sub semnul întrebării convingerea de lungă durată că neanderthalienii nu realizau unelte din os.

Înțelegerea convențională, sugerată de termenul „Epoca de Piatră”, era că sosirea oamenilor moderni, Homo sapiens, în Europa a dus la dezvoltarea uneltelor din os. Totuși, sulița ascuțită, descoperită inițial în 2003 în Peștera Mezmaiskaya din regiunea Caucazului de Sud a Rusiei, a oferit o poveste diferită în urma unei reevaluări recente.

• România, într-un coșmar strategic și militar
• Strategiile complexe din zona Balcanilor: România, victimă în planurile rusești

Într-un nou studiu, autorii au dezvăluit că acest artefact osos distinctiv a fost confecționat din os de bizon, într-o peșteră folosită de neanderthalieni ca atelier de-a lungul generațiilor. Vârful de suliță era atașat unui baston de lemn, realizat de neanderthalieni pentru a fi lansat prin aer.

Pentru a înțelege rafinamentul și îndemânarea implicată în crearea acestui artefact, arheologii au folosit tehnici avansate pentru a analiza cele mai adânci straturi ale celui mai vechi vârf de proiectil din os din Europa.

Această descoperire, alături de altele recente, conturează o imagine diferită a neanderthalienilor, prezentându-i drept meșteșugari inteligenți și iscusiți.

O imagine diferită a neanderthalienilor

Studiul contribuie la tot mai multe dovezi care contrazic ideea că neanderthalienii nu erau suficient de inventivi pentru a supraviețui în lumea lor preistorică.

Conform Ancient Origins, microscopii avansate, tomografie computerizată și spectroscopie au oferit o imagine detaliată a modului în care aceștia au modelat și finisat osul de bizon folosind unelte din piatră.

Meșterul a conceput vârful suliței pentru a maximiza eficiența aerodinamică, dovadă a unei înțelegeri a aerodinamicii. Canalele paralele de pe obiect și urmele de decolorare sugerează că vârful a fost întărit prin foc.

Urmele de gudron indică faptul că neanderthalienii au fixat vârful de suliță pe un baston de lemn destinat aruncării. Chiar și producerea gudronului presupunea un proces complex, în condiții controlate. Meșterul a și lustruit vârful pentru a-l face mai eficient în zbor.

Sisteme complexe de lucru și producție

Dovezile de uzură și reparații i-au determinat pe arheologi să concluzioneze că arma era suficient de valoroasă încât să fie reparată, nu aruncată. Peștera a oferit indicii privind prada urmărită cu aceste arme letale — probabil păsări și mamifere mari precum cerbi și bizoni, necesitând unelte de vânătoare variate, scrie InterestingEngineering.

Arheologii au descoperit această armă inovatoare lângă o vatră, alături de unelte din piatră și resturi de cremene. Imaginea conturată este cea a unui meșteșugar lucrând lângă foc, împreună cu alții.

Peștera Mezmaiskaya din Rusia contestă percepțiile negative legate de „oamenii cavernelor”, întrucât neanderthalienii au folosit acest loc ca atelier timp de mii de ani, potrivit Ancient Origins.

Departe de a fi primitivi sau lipsiți de inteligență, ei au demonstrat sisteme complexe de lucru și producție, care schimbă fundamental modul în care îi privim.

Studiul a fost publicat în Journal of Archaeological Science.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Oamenii de știință au datat rămășițele unui copil antic care seamănă atât cu oamenii, cât și neanderthalienii

Un eveniment de acum 110.000 de ani ar fi putut contribui la extincția neanderthalienilor

Momentul în care oamenii și neanderthalienii s-au unit

O descoperire dintr-o peșteră din Franța arată de ce au dispărut neanderthalienii