Descoperiri arheologice „excepționale” și „unice pentru România”, anunțate de Muzeul Național de Istorie

Muzeul Național de Istorie a României anunță că au fost făcute descoperiri arheologice „excepționale” în urma săpăturilor efectuate la situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, din apropiere de Mangalia, Constanța. 

Astfel, specialiștii Muzeului Național de Istorie au scos la lumină mai multe artefacte de categoria Tezaur din patrimoniul cultural național, cum ar fi podoabe de aur, sticlă și bronz, „din care se remarcă trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit ce imită forma celor de mirt și iederă, montate pe suport de lemn, cu fructe realizate din ceramică aurită, precum și două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură”, arată un comunicat transmis de MNIR.

• Curiosul drum al Japoniei, de la modernizare la război
• Povestea spărgătorului de nuci

Artefactele datează din secolul III î.Hr., acestea fiind găsite într-o movilă funerară „care a conținut un cavou din piatră prelucrată acoperit cu boltă semicilindrică”.

Cea mai mare movilă funerară descoperită până acum în sudul Dobrogei

Movila este cea mai mare descoperită până acum în sudul Dobrogei, având 12 metri în înălțime și 70 metri în diametru. De asemenea, MNIR a transmis că movila era vizibilă din largul Mării Negre, „un reper important în peisaj”. Specialiștii au mai adăugat că movila a aparținut unei familii înstărite de greci din Callatis, cu legături influente în religie și politică.

Mai mult, cavoul a fost prădat la scurt timp după realizare, însă „movila a fost imediat reparată, mărită și reinvestită simbolic, prin realizarea unor ofrande ce au presupus consum de alcool în cantități importante. Oasele umane identificate până în prezent aparțin de la cel puțin doi indivizi diferiți, unul de 16-18 ani și cel de-al doilea de 8-11 ani, iar conform anumitor artefacte, cel puțin despre unul dintre indivizi se poate presupune că era de sex feminin”.

„Cavoul a fost descoperit la 9 m adâncime sub vârful movilei, nivelul lui de amenajare aflându-se la minus 12 m! În aceste condiții dificile cercetarea arheologică a fost o provocare, ducând la limită toate metodele de prospecție și documentare. A necesitat timp, bunăvoință și susținere instituțională, curaj și, în primul rând, formarea unei echipe pluridisciplinare de specialiști care să identifice, să aducă la lumină în siguranță și apoi să fie capabilă să documenteze descoperiri de importanță excepțională pentru istoria noastră antică”, mai arată comunicatul MNIR.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O descoperire arheologică autentică: Astronomii au găsit „dinozaurii Universului”

Teoria migrației din Paleolitic, sub semnul întrebării. Ce au descoperit acum arheologii?

Noi orașe mayașe antice, descoperite în Guatemala. Arheologii au găsit inclusiv un „complex astronomic”

Zidul Gobi: O enigmă medievală dezvăluită de arheologi