Ceaușescu și fazanii. Peste 300 de fazani împușcați de dictator la fiecare partidă de vânătoare

Dictatorul Nicolae Ceaușescu a iubit vânătoarea, deși era departe de noțiunea vânător. Îi plăcea să împuște animale cât mai multe și cât mai mari. Avea o plăcere deosebită atunci când mergea la o vânătoare de fazani, poate și pentru că nu era nevoit să se deplaseze foarte mult și împușca sute de exemplare doar în timpul unei singure partide. Dar cum se desfășura o partidă de vânătoare la fazani la care participa liderul comunist?

Cele mai multe vânători la fazani la care a participat Nicolae Ceaușescu au fost organizate de Ocolul Silvic Ghimpați – Giurgiu.

• O fosilă de acum 250 de milioane de ani dezvăluie originile auzului
• Ce s-a întâmplat cu adevărat pe Insula Paștelui? Noi dovezi contestă teoriile de lungă durată

Dacă la început, prin 1967, atât Ceaușescu, cât și cei 6-8 invitați ai săi din conducerea partidului și statului soseau pe terenul de vânătoare, fiecare în câte un autoturism de teren Jeep, de producție americană, după câțiva ani pe invitați îi trimitea cu un microbuz, iar el venea cu elicopterul sau cu mașina, în funcție de condițiile atmosferice.

Ceaușescu, amplasat în cel mai bun stand de vânătoare

În pădure, la locul de întâlnire, Ceaușescu era întimpinat cu o masă copioasă udată cu vin roșu. După servirea „gustării” de dimineață începea vânătoarea.

„Două echipe de gonași, de câte 70-80 de oameni fiecare, așteptau câte două ore pe poziție. Se făceau în general goane duble. În fiecare goană, standul `șefului` era stabilit în locul cel mai bun. În stand cu el mai stăteau doi însoțitori din garda personală, care-i duceau armele şi geanta de cartușe.

Standurile din stânga şi din dreapta lui erau ocupate de doi dintre invitații care aveau funcții mai mari în conducerea partidului şi statului”, relatează inginerul silvic Vasile Crișan, unul dintre specialiștii care s-au ocupat vreme de mai multe decenii de organizarea partidelor de vânătoare la care a participat Nicolae Ceaușescu.

„Niciun invitat nu îndrăznea să tragă vreun foc de armă până ce nu trăgea întâi `șeful`”

De regulă, goanele erau scurte și nu depășeau 30 de minute fiecare. Gonașii erau așezați şi se deplasau în semicerc, conduși prin stații de radio emisie-recepție, astfel ca toți fazanii să fie dirijați spre centru, unde era standul lui Nicolae Ceaușescu.

Niciun invitat nu îndrăznea să tragă vreun foc de armă până ce nu trăgea întâi şeful”. Când gonașii depășeau jumătatea goanei, parte din fazani începeau să zboare. Semicercul gonașilor se strângea pe măsură ce se apropiau de linia vânătorilor. La 30-40 m de standul principal, ei se opreau pentru că, în față, începea să se formeze un adevărat covor roşu de capete de fazani.

Ceauşescu trăgea cu cele două arme `Purdey` de calibrul 12. Cei doi însoțitori încărcau armele şi i le serveau la fel ca şi la vânătorile cu goană la mistreți sau la urși. Din stânga lua arma încărcată, iar la dreapta dădea arma cu care tocmai trăsese, pentru a fi reîncărcată. Totul se desfășura foarte rapid, precizează Vasile Crișan în cartea „La Vânătoare cu Ceaușescu”.

„Îi făcea mare plăcere să vadă un tablou cu fazani mulți împușcați”

Când goana se apropia de final, toți fazanii erau concentrați în fața standului principal, iar Nicolae Ceaușescu trăgea de unul singur. Toți ceilalți vânători invitați erau doar spectatori.

„Fazanii ─ menționează Vasile Crișan ─ ieșeau în valuri. Unii pe jos, alții zburau la înălțimi cuprinse între 1 şi 30 m, iar alții se întorceau pe jos, înapoi printre gonași. `Șeful` trăgea fără întrerupere. La o goană dublă, trăgea 200-300 de cartușe, împușca 80-100 de fazani şi rănea peste 50”. După terminarea fiecărei goane, se adunau fazanii căzuți și se așezau la standul lui pe 2-3 rânduri. De cele mai multe ori, tot la standul lui se duceau şi din fazanii împușcați de ceilalți vânători sau chiar dintre cei căzuți la goanele anterioare.

„Îi făcea mare plăcere să vadă un tablou cu fazani mulți. Uneori îi şi număra. În cele trei ore cât era durata maximă a unei vânători, se împușcau 300-400 de fazani, din care peste 90 la sută constituiau `opera` lui Ceaușescu.

La nicio vânătoare nu a împușcat şi nu s-a recuperat mai mult de 10 la sută din numărul de fazani lansați în liber înainte de vânătoare. Cu toate acestea, prin populările masive efectuate între anii 1980 şi 1989 în două-trei rezervații speciale, s-a reușit ca vânătorile la fazani cu Ceaușescu să se desfășoare fără probleme deosebite”, scrie Vasile Crișan.

Vă recomandăm să citiți și:

Examenul de Bacalaureat la 1888: „S-a întâmplat ceva neașteptat, am ieșit întâiul, cu media 9.86, cea mai mare medie obținută până atunci la examen”

Neofit, mitropolitul care a devenit şef al guvernului şi i-a turnat apoi pe clericii revoluţionari paşoptişti

Acest simplu cadou primit în urmă cu 83 de ani avea să o transforme într-o figură-simbol a genocidului nazist

Acest copil a ajuns să aibă la degetul mic întregul destin al Rusiei