Cum s-a lăsat Stalin înșelat de Hitler

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Atacul nazist asupra Uniunii Sovietice i-a surprins pe Iosif Stalin și pe Armata Roșie. În perioada premergătoarea atacului, dictatorul sovietic a beneficiat de o multitudine de informații care nu doar că arătau intenția germanilor de a ataca URSS-ul, ci și pregătirile militare aferente. Totuși, Stalin nu le-a ignorat în totalitate, dar a considerat că este victima unei campanii de manipulare. A avut dreptate. Era victima unei campanii de manipulare, dar nu desfășurată de britanici, ci de germani.

Rețeaua de spionaj construită de sovietici i-a furnizat lui Stalin o multitudine de informații care arătau faptul că Hitler se pregătea să atace Uniunea Sovietică.

Spionii sovietici, precum Richard Sorge, care se afla la Tokyo, ori Alexander Rado, din Elveția, și multe alte cercuri de spionaj sovietice au transmis către Moscova informații extrem de detaliate privind planurile germane de invadare a Uniunii Sovietice, inclusiv chiar și data la care urma să aibă loc atacul.

Stalin a ajuns însă să le ignore, considerând aceste informații drept campanii de dezinformare menite să îl atragă într-un conflict împotriva Germaniei naziste.

Hitler și campania de induce în eroare a lui Stalin

Și britanicii au furnizat sovieticilor o serie întreagă de informații despre pregătitele și intențiile militare ale lui Hitler de a invada Uniunea Sovietică. Pe acestea, Stalin le-a ignorat și mai ușor deoarece considera că britanicii urmăreau să creeze disensiuni între Germania nazistă și Uniunea Sovietică.

Totuși, aceste informații nu au fost complet ignorate, iar acest lucru rezultă dintr-un studiu al presei și al emisiunilor radiofonice rusești

„Începând cu luna aprilie, s-au remarcat indicații semnificative în privința unor măsuri de prudență, lucru ce dovedea că rușii erau conștienți de mișcările trupelor germane. În același timp, se vorbea de stricta respectare a Pactului de către Germania și se denunțau tentativele britanice şi americane de a semăna discordia între Rusia şi Germania, în special prin răspândirea unor zvonuri referitoare la pregătirile unui atac al Germaniei împotriva Rusiei.

Un comunicat radiofonic din 13 iunie 1941, în stilul caracteristic lui Stalin, făcea următoarea remarcă:

`Presupun că trimiterea trupelor germane în regiunile din estul şi din nord-estul Germaniei se datorează unor motive care n-au nici o legătură cu Rusia`. Această observație trebuie să-l fi încurajat pe Hitler, întărindu-i convingerea că programul său de inducere în eroare izbutise.

Dublei induceri în eroare i se poate face față plusând. Același comunicat radiofonic răspundea unor rapoarte străine privind mobilizarea rezerviștilor ruși, explicând că acest fapt era doar o măsură de instrucție preliminară manevrelor uzuale din timpul verii”, scrie istoricul militar Liddell Hart.

Mai mult, pe 20 iunie 1941, Radio Moscova difuza o relatare despre exercițiile militare aflate în curs de desfășurare, lângă ținutul mlăștinos Pripet. Se anunța, totodată, că liniile de apărare civilă ale Moscovei împotriva raidurilor aeriene vor fi testate în `condiții reale` duminică, 22 iunie 1941. În schimb, rapoartele străine despre iminența unei invazii germane erau descrise şi acum drept `născociri ale unor forțe ostile Rusiei`”.

„Ambasadorul britanic prezice ziua de 22 iunie ca zi a începerii războiului”

Pe de altă parte, germanii au fost informați de faptul că englezii i-au informat pe ruși despre pregătirea invaziei. Pe 24 aprilie 1941, atașatul militar naval german la Moscova raporta: „Ambasadorul britanic prezice ziua de 22 iunie ca zi a începerii războiului”. Cu toate acestea, Hitler nu a schimbat data invaziei.

„Se prea poate să fi contat pe faptul că rușii nesocoteau orice raport venit din partea englezilor, sau să fi considerat că data, ca atare, nu conta. Este dificil de apreciat cât de convins era Hitler că rușii nu se așteptau ca el să-i lovească. Se întâmpla adesea să-și disimuleze gândurile față de propriul anturaj.

Rapoartele venite de la observatorii săi din Moscova îi relataseră încă din primăvară că guvernul sovietic părea dornic să îi potolească neliniștile şi să-l convingă că nu exista nici un pericol ca Rusia să atace Germania atâta timp cât trăia Stalin. La 7 iunie 1941, ambasadorul german raporta: `Toate observațiile demonstrează că Stalin și Molotov, care poartă întreaga răspundere pentru politica externă a Rusiei fac tot posibilul pentru a evita un conflict cu Germania`”, menționa Liddell Hart.

Hitler și neîncrederea în diplomații germani de la Moscova

Faptul că relațiile comerciale funcționau la capacitate maximă între Germania nazistă și Uniunea Sovietică îi dovedea lui Hitler că Stalin nu se aștepta la un atac imediat.

„Confirmarea acestui lucru părea să vină nu numai din felul în care rușii respectau livrările potrivit acordului comercial, ci şi prin propunerile făcute lui Hitler de a-şi retrage recunoaşterea diplomatică a Iugoslavei, a Belgiei şi a Norvegiei.

Pe de altă parte, Hitler declara, adesea, că diplomații germani din Moscova erau cei mai prost informați din lume și le furniza generalilor săi rapoarte potrivit cărora rușii se pregăteau pentru o ofensivă, care trebuia imediat zădărnicită.

Este posibil să îi fi indus în eroare intenționat, fără ca el să creadă respectivele rapoarte, deoarece avea permanent greutăți cu generalii, care continuau să-l convingă să renunțe la invazie”, mai precizează Liddell Hart.

Cert este că Hitler a reușit să surprindă Armata Roșie în primele luni ale invaziei.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Hitler și problemele balcanice

Capcanele pe care Hitler și Stalin și le-au întins reciproc

Hitler, România și decizia de invadare a Uniunii Sovietice

Hitler și pierderile grele din insula Creta: „A trecut vremea trupelor de parașutiști”