O nouă descendență de mamuți tropicali a fost descoperită în Mexic

O nouă descendență de mamuți tropicali a fost descoperită în Mexic. Deși, în general, ni-i imaginăm pe acești uriași păroși ai Epocii de Gheață cutreierând peisaje înghețate și câmpii temperate, descoperirea arată că mamuții din America de Nord erau mai răspândiți și mai diversificați genetic decât se credea.

La sfârșitul anului 2019, muncitorii care lucrau la construcția noului aeroport pe terenul fostei baze aeriene Santa Lucía, la nord de Ciudad de México, au scos la iveală mai multe oase preistorice uriașe. În urma săpăturilor, arheologii au găsit un adevărat tezaur: cel puțin 200 de mamuți columbieni (Mammuthus columbi), dar și zeci de alte mamifere antice.

• O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa…
• Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean

Mamuți columbieni au mai fost descoperiți în unele regiuni de coastă din America Centrală, însă rămășițele găsite la Santa Lucía se remarcă prin număr și prin starea lor de conservare. În mod normal, ADN-ul se degradează rapid în zonele cu climă caldă, însă aceste exemplare s-au păstrat surprinzător de bine, iar noile tehnologii de analiză genetică au făcut cercetarea lor mult mai ușoară.

Astfel, cercetătorii au avut pentru prima dată ocazia să studieze genetica mamuților din regiunile tropicale, iar rezultatele sunt uimitoare.

A fost descoperită o nouă descendență de mamuți tropicali

Într-un studiu recent, oamenii de știință de la Universitatea Națională Autonomă din Mexic și colaboratorii lor au analizat ADN-ul a zeci de mamuți columbieni descoperiți în Bazinul Mexicului, 73 la Santa Lucía și alții 10 la Tultepec. Ulterior, au comparat secvențele genetice cu cele ale mamuților columbieni din SUA și sudul Canadei, dar și cu mamuți lânoși (Mammuthus primigenius) din Eurasia de nord și din extremul nord al Americii de Nord.

Rezultatele au arătat că cei din Mexic reprezintă o nouă descendență de mamuți tropicali. O „divergență genetică profundă” ar fi început acum aproximativ 416.000 – 307.000 de ani între populația mexicană și cea nordică de mamuți columbieni. După această separare, cele două grupuri au rămas aproape complet izolate și s-au amestecat foarte puțin. Diferențele sunt atât de mari încât unii cercetători sugerează că populația mexicană ar putea fi considerată o ramură distinctă față de mamuții cunoscuți anterior.

„Ar trebui să-l numim cu adevărat mamut columbian? Sau să-i dăm un nume nou, mamut mexican?”, a declarat pentru revista Science Adrian Lister, paleobiolog la Muzeul de Istorie Naturală din Londra (Anglia), care nu a fost implicat în cercetare.

Încă o parte din istoria mamuților a fost dezvăluită

Fosilele de mamut columbian au fost găsite, de regulă, între sudul Canadei, diverse zone din SUA și până în centrul Mexicului. O parte din acest areal se suprapunea cu cel al verișorilor lor, mamuții lânoși, care trăiau în regiunile nordice ale continentului și în Eurasia de nord.

Anterior, s-a sugerat că mamutul columbian ar fi rezultatul unei hibridizări dintre mamutul lânos și o altă specie eurasiatică, mamutul de stepă (Mammuthus trogontherii). Însă această nouă descoperire complică arborele genealogic: cercetătorii cred că mamuții lânoși se împărțiseră deja în grupuri genetice diferite înainte de a se hibridiza cu o descendență apropiată de mamutul de stepă, iar aceste diferențe i s-au transmis mai departe mamutului columbian. O altă posibilitate ar fi că diverse populații de mamuți lânoși s-au încrucișat cu aceeași descendență de stepă în momente diferite, generând mai multe descendențe mitocondriale distincte în cadrul mamutului columbian.

Indiferent de scenariu, devine clar că mamuții descoperiți în Mexic au o istorie evolutivă foarte diferită de cei găsiți în restul Americii de Nord.

Studiul a fost publicat în revista Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Yaupon, planta uitată a Americii care ar putea înlocui ceaiul și cafeaua

ADN-ul uman antic dezvăluie că primele boli provenite de la animale s-au răspândit acum 6.500 de ani

Cum foloseau romanii fosilele de trilobiți?

Recuperarea unor fragmente de proteine ​​vechi de 24 de milioane de ani de la animale dispărute deschide un „nou capitol” al biologiei