Arheologii au scos la lumină un sit ceremonial vechi de 5.500 de ani în Iordania

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O echipă de cercetare a descoperit un peisaj ritualic remarcabil din Epoca Bronzului Timpuriu la Murayghat, în Iordania.

Descoperirea ar putea oferi o nouă perspectivă asupra modului în care comunitățile antice au reacționat la schimbările sociale și de mediu.

Cum au reacționat culturile antice la crize și la prăbușirea ordinii sociale existente? Situl Murayghat, vechi de 5.000 de ani, datând din Epoca Bronzului Timpuriu și excavat pe larg de arheologii de la Universitatea din Copenhaga, ar putea oferi un răspuns.

Murayghat a apărut după declinul așa-numitei culturi calcolitice (cca. 4500–3500 î.Hr.), o perioadă cunoscută pentru așezările domestice, tradițiile simbolice bogate, artefactele de cupru și micile sanctuare de cult.

Noi forme de expresie ritualică

Cercetătorii cred că schimbările climatice și tulburările sociale au contribuit la prăbușirea acelei culturi, iar, ca reacție, grupurile din Epoca Bronzului Timpuriu au început să creeze noi forme de expresie ritualică, scrie EurekAlert.

„În locul așezărilor domestice mari cu sanctuare mici, caracteristice perioadei calcolitice, săpăturile noastre de la Murayghat arată grupuri de dolmene (monumente funerare din piatră), pietre în picioare și structuri megalitice de mari dimensiuni, care indică adunări ritualice și înmormântări colective, mai degrabă decât locuințe”, afirmă conducătoarea proiectului, arheoloaga Susanne Kerner de la Universitatea din Copenhaga.

Peste 95 de dolmene au fost documentate de arheologi, iar dealul central al sitului conține incinte din piatră și structuri sculptate în stâncă, sugerând de asemenea o utilizare ceremonială.

Punct de întâlnire pentru diferite grupuri

Aceste repere vizibile ar fi putut contribui la redefinirea identității, teritoriului și rolurilor sociale într-o perioadă fără o autoritate centrală puternică.

Săpăturile de la Murayghat au scos la iveală ceramică din Epoca Bronzului Timpuriu, vase comunale mari, pietre de măcinat, unelte de cremene, nuclee de coarne de animale și câteva obiecte de cupru — toate indicând activități rituale și, posibil, ceremonii de tip ospăț.

Dispunerea și vizibilitatea sitului sugerează că acesta ar fi servit drept punct de întâlnire pentru grupuri diferite din regiune.

Studiul a fost publicat în Levant.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Scuturi vikinge „ceremoniale”, vechi de 1.100 de ani, erau de fapt folosite în luptă, sugerează un studiu

Artefacte sacre furate în urmă cu mai bine de patru decenii, în sfârșit recuperate

Arheologii au găsit o statuetă cu o familie de zei și alte bijuterii vechi de 2.600 de ani din Egiptul antic

Ce au găsit arheologii într-un puț roman vechi de 2.000 de ani?