Monede de bronz confiscate în Norvegia dezvăluie secretele comerțului antic și al vânzărilor ilegale

În cel mai spectaculos studiu de până acum, cercetătorii au redeschis un caz în care autoritățile norvegiene au confiscat 30 de monede punice din bronz de la un hoț care încerca să le vândă pe ascuns, scoțând astfel în evidență creșterea recentă a activităților ilegale din domeniul antichităților.

În studiul, publicat în revista Libyan Studies, doi profesori de la Muzeul de Istorie Culturală al Universității din Oslo au reanalizat cazul, care arată cum arheologia se poate intersecta cu criminalitatea.

• Mica Înţelegere, alianţa promiţătoare a României care a fost distrusă într-o singură zi
• Disensiuni între doi ambasadori „aliați” acreditați la București: „Are o doză extrem de mare de vanitate”

Totuși, documentarea arheologică a unor astfel de cazuri este rară, în ciuda relevanței lor. Comerțul ilegal cu monede a crescut considerabil în ultimii ani.

Studiul discută „cadrul legal relevant al cazului și procesul care a avut loc din momentul tentativei de vânzare până la returnarea monedelor în țara lor de origine”.

În 2022, un cetățean tunisian a fost arestat la Oslo pentru tentativa de a vinde ilegal monede de bronz cartagineze unui comerciant local de antichități. Acesta primise un e-mail de la o persoană anonimă care îl întreba dacă dorește să cumpere „un număr mare” de monede punice — presupus găsite sub apă.

Cel mai spectaculos studiu de până acum

Lotul cântărea aproximativ 200 kg, iar vânzătorul trimisese videoclipuri și fotografii cu tezaurul deteriorat fiind încărcat într-un camion. Suspicios, comerciantul a informat Muzeul de Istorie Culturală din Oslo, care a colaborat cu poliția pentru a confisca bunurile.

Vânzătorul nu ar fi dezvăluit niciodată locul exact de proveniență al comorii. Totuși, din cauza coroziunii avansate, autoritățile au suspectat că provenea dintr-o epavă sau o structură scufundată.

Interesant este că monedele au fost returnate Tunisiei, iar procurorii norvegieni au renunțat la acuzațiile împotriva statului tunisian, întrucât bunurile fuseseră aduse ilegal.

O privire de ansamblu asupra istoriei protecției patrimoniului cultural

Astfel, guvernele au urmat procedurile diplomatice, închizând cazul, dar ridicând totodată o întrebare fascinantă despre dreptul de proprietate asupra comorilor istorice.

Studiul oferă o privire de ansamblu asupra istoriei protecției patrimoniului cultural în dreptul internațional, arătând că aceste infracțiuni sunt „frecvent legate de rețele de crimă organizată” implicate și în alte activități ilegale — precum traficul de arme, droguri și finanțarea terorismului.

Cu toate acestea, fiind „percepute ca mai puțin grave decât infracțiunile legate de arme sau droguri”, astfel de cazuri primesc mai puțină atenție și pedepse mai blânde, scrie InterestingEngineering.

Autorii susțin că dimensiunea și frecvența acestor infracțiuni cer reglementări mai stricte și o atenție sporită, mai ales că afectează cel mai puternic regiunile vulnerabile sau afectate de conflicte.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Tezaur de aur și zeci de monede, descoperit la Histria

Doi turiști au descoperit o comoară cu sute de monede de aur în timp ce se plimbau într-o pădure

Peste 400 de monede din epoca romană, descoperite în Olanda, înfățișează conducători din Roma, Anglia și Africa

Tezaur de monede rare din secolele XVI și XVII, descoperit în Polonia