O descoperire recentă demonstrează că un schelet din epoca romană, despre care se credea că are origini africane, aparține de fapt unei localnice din Marea Britanie.
Povestea a început să atragă atenția întregii lumi în 2012, atunci când, în timpul proiectului Eastbourne Ancestors, a fost redescoperit un schelet într-o cutie aflată în subsolul primăriei din Eastbourne.
Eticheta menționa doar că rămășițele fuseseră găsite în anii ’50 lângă faleza Beachy Head.
Primele analize au sugerat o ipoteză fascinantă: tânăra ar fi putut avea origini din Africa sub-sahariană sau din zona Mediteranei. Dacă s-ar fi confirmat, ar fi fost o dovadă rară a diversității genetice în Britania romană.
După mai bine de un deceniu de dezbateri, cercetătorii de la Natural History Museum au revenit asupra cazului folosind tehnici de secvențiere ADN de ultimă generație.
Rezultatele, publicate în Journal of Archaeological Science, au infirmat teoriile anterioare.
„Folosind metode de ultimă oră, am reușit să determinăm ascendența cu o precizie mult mai mare,” explică dr. William Marsh. „ADN-ul ei este cel mai apropiat de populațiile locale din Britania epocii romane.”
Grație datelor genetice de înaltă calitate, cercetătorii au reușit să reconstituie nu doar originea, ci și trăsăturile fizice ale femeii. Astfel, aceasta avea între 18 și 25 de ani, puțin peste 1,5 metri, piele deschisă la culoare, ochi albaștri și păr blond.
De asemenea, analizele chimice ale oaselor indică un consum regulat de fructe de mare, iar analiza cu radiocarbon plasează moartea ei între anii 129 și 311 d.Hr.
Dr. Selina Brace, specialistă în ADN antic, subliniază că această răsturnare de situație nu este un eșec al cercetărilor trecute, ci o dovadă a progresului tehnologic, scrie ScienceDaily.
În 2017, materialul genetic extras era de slabă calitate, ducând la concluzii eronate (origini mediteraneene). Astăzi, precizia tehnică permite o privire mult mai clară asupra istoriei.
Deși „Femeia de la Beachy Head” s-a dovedit a fi localnică, cercetătorii reamintesc că Britania romană era un loc cosmopolit, unde călătoriile între provinciile africane și cele europene ale Imperiului erau frecvente, lăsând urme genetice reale în alte situri arheologice.
Cea mai veche dovadă pentru originea sifilisului, descoperită pe un schelet vechi de 5.500 de ani
Un schelet, vechi de 2 milioane de ani, reprezintă un hibrid uimitor între maimuță și om
Victime ale ciumei, ascunse printre scheletele găsite la Turnul Londrei
De ce nu poate fi excavat cel mai complet schelet de neanderthalian găsit vreodată?