Arheologii ar fi descoperit cele mai vechi haine ale omenirii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În urmă cu aproximativ 12.400 de ani, lumea arăta cu totul diferit. Era mult mai rece, cel puțin în emisfera nordică: în America de Nord temperaturile erau, în medie, cu circa 3°C mai scăzute decât astăzi, iar în alte regiuni diferența ajungea chiar la 10°C. Oamenii trăiau exclusiv ca nomazi, depinzând direct de resursele naturii, fără agricultură sau creșterea animalelor. Mamuții lânoși și lupii uriași făceau parte din peisaj. Și totuși, unele lucruri nu se schimbă niciodată: dorința umană de a arăta cât mai bine. În două peșteri din deșertul înalt al statului Oregon au fost descoperite acum dovezi pentru cea mai veche îmbrăcăminte cusută.

„Tehnologiile complexe din punct de vedere structural și funcțional au fost un element definitoriu al societăților din Pleistocenul târziu. Însă exemplele fizice sunt extrem de rare în registrul arheologic, deoarece majoritatea erau realizate din materiale perisabile”, arată un nou studiu.

De această dată, cercetătorii au reușit să aducă dovezi concrete despre cea mai veche îmbrăcăminte cusută. „Prezentăm date obținute prin datare cu radiocarbon, zooarheologie prin spectrometrie de masă și alte metode de identificare taxonomică, inclusiv cele mai vechi rămășițe fizice cunoscute de piele cusută”, scriu autorii.

Cum arată cea mai veche îmbrăcăminte cusută găsită vreodată?

Descoperirea constă în doar două fragmente minuscule de piele de elan, de câțiva centimetri pătrați. Cu toate acestea, impactul lor asupra înțelegerii trecutului este major. Ele confirmă o ipoteză veche, dar nedemonstrată până acum: modul în care strămoșii noștri i-au făcut față frigului extrem din perioada Dryasului Recent, o fază bruscă de răcire climatică.

Studiul subliniază că, în urmă cu aproximativ 45.000 de ani, oamenii moderni erau singurii hominizi care trăiau permanent la latitudini de peste 45°N, regiuni unde temperaturile scăzute și biodiversitatea limitată fac supraviețuirea imposibilă fără tehnologii eficiente de reglare termică și de procurare a hranei.

Peșterile din Oregon oferă numeroase indicii în acest sens. Pe lângă fragmentele de piele cusută, echipa a identificat o varietate impresionantă de lemn și plante utilizate pentru confecționarea diferitelor obiecte.

„Diversitatea speciilor folosite, atât de multe într-un eșantion atât de mic, a fost incredibilă”, a declarat Richard Rosencrance, arheolog la University of Nevada, Reno (SUA), și autor principal al studiului. Cercetătorii cred că au descoperit și componente ale unor capcane simple de tip „deadfall”, care atrăgeau animale mici sub o piatră ce cădea apoi peste ele. Deși par rudimentare, astfel de dispozitive indică un nivel de ingeniozitate adesea subestimat în cazul vânătorilor-culegători, mai ales că vânatul mic reprezenta o sursă alimentară esențială, scrie IFL Science.

O poveste despre adaptare

În privința hainelor, fragmentele provin din elan, un material mai ușor de prelucrat și mai izolator decât blana de iepure. Însă esențială era structura veșmântului: hainele ajustate și purtate în mai multe straturi oferă o protecție superioară împotriva frigului și vântului. În medii reci, îmbrăcămintea complexă putea fi chiar mai importantă pentru supraviețuire decât hrana.

În esență, aceste resturi de piele cusută, alături de celelalte dovezi, spun povestea adaptabilității umane. În fața unei răciri dramatice a climei, specia noastră nu s-a retras și nu a dispărut. A perfecționat capcane, a împletit fibre, a creat sfori și, în cele din urmă, a inventat croitoria. Iar această ingeniozitate ne-a ajutat să supraviețuim.

Studiul a fost publicat în revista Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

O fosilă de 250 de milioane de ani a dezvăluit ceva neașteptat despre mamifere

Un schelet, vechi de 2 milioane de ani, reprezintă un hibrid uimitor între maimuță și om

Putea Homo erectus să vorbească?

Cercetătorii tocmai au rescris povestea ultimelor zile ale dinozaurilor