O femeie din Epoca de Piatră, înhumată cu obiecte asociate în mod obișnuit bărbaților, pe teritoriul actual al Ungariei, arată că societatea din care făcea parte accepta identități complexe și roluri de gen flexibile în urmă cu 7.000 de ani, potrivit unui nou studiu.
Cercetarea a analizat 125 de schelete provenite din două cimitire din estul Ungariei, utilizate între anii 5300 și 4650 î.Hr. Scopul a fost compararea urmelor de activitate repetitivă păstrate pe oase, alături de pozițiile de înhumare și obiectele funerare, pentru a înțelege mai bine rolurile de gen în această comunitate neolitică. Ce au descoperit despre o femeie din Epoca de Piatră?
Studiul a fost publicat în American Journal of Biological Anthropology.
Cercetătorii s-au concentrat pe modificările scheletice asociate activității fizice, pentru a estima volumul general de muncă, suprasolicitarea membrelor superioare și hiperextensia degetelor de la picioare, posibil legată de poziția frecventă în genunchi. Atât bărbații, cât și femeile prezentau un nivel ridicat de efort fizic și indicii că desfășurau activități în genunchi. Totuși, scheletele masculine arătau semne de suprasolicitare a brațului drept, posibil asociată cu mișcări de aruncare, sugerând diferențe în modul de utilizare a brațelor.
Și practicile funerare erau distincte. Într-unul dintre cimitire, majoritatea femeilor erau așezate pe partea stângă și îngropate cu brâuri din mărgele de scoică, în timp ce majoritatea bărbaților erau poziționați pe partea dreaptă și însoțiți de unelte din piatră șlefuită. Cu toate acestea, două schelete masculine și cinci feminine nu respectau acest tipar, indicând că asocierea dintre sexul biologic și poziția în mormânt nu era rigidă.
Un caz iese în evidență: o femeie în vârstă, singura înhumată cu unelte din piatră șlefuită. Degetele ei de la picioare indicau un tipar de activitate în genunchi similar cu cel observat la bărbați. Potrivit autorilor, această descoperire sugerează că „femeile ar fi putut îndeplini roluri asociate în mod tradițional bărbaților” și că rolurile de gen „erau fluide și modelate de mai mulți factori interconectați”.
Autorul principal, Sébastien Villotte, cercetător la French National Center for Scientific Research, a declarat pentru Live Science că nu există dovezi clare că femeia ar fi avut un statut social aparte, precum cel de șaman. Celelalte persoane înhumate în moduri atipice ar fi putut avea „traiectorii individuale care nu se încadrează într-un model ‘ideal’. Aceasta este perioada din Europa Centrală în care oamenii au început să exprime într-un cadru nou roluri de gen deja existente”, a explicat el.
Leif Eriksson, omul care a ajuns în America cu cinci secole înainte de Columb