O pictură veche de 400 de ani a surprins liliecii mâncând păsări înainte ca știința să o facă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O pictură veche de 400 de ani a surprins liliecii mâncând păsări înainte ca știința să o facă. Un tablou pictat de maestrul flamand Jan Brueghel cel Bătrân pare să fi surprins un comportament al liliecilor pe care oamenii de știință l-au confirmat abia în 2025. Descoperirea sugerează că arta poate ascunde informații valoroase despre natură, cu mult înainte ca acestea să fie demonstrate prin metode științifice moderne.

O pictură veche de 400 de ani a surprins liliecii mâncând păsări înainte ca știința să o facă. Lucrarea, intitulată „Aer”, înfățișează zeci de specii de păsări și lilieci. Printre ele se află și un liliac din genul Nyctalus, reprezentat cu o pasăre în gură. La prima vedere, scena pare neobișnuită, deoarece liliecii sunt cunoscuți în principal ca insectivori.

Abia anul trecut, cercetătorii au demonstrat că liliacul Nyctalus lasiopterus vânează păsări cântătoare aflate în migrație, pe care le capturează în zbor, în timpul nopții. Descoperirea a fost posibilă datorită unor dispozitive moderne de monitorizare 3D, capabile să înregistreze mișcările, altitudinea și sunetele produse de animale.

Cu toate acestea, studiul publicat acum în revista PNAS arată că Jan Brueghel ilustrase același comportament încă din 1611.

O pictură veche de 400 de ani a surprins liliecii mâncând păsări înainte ca știința să o facă. De ce este unică lucrarea?

Cercetătorii precizează că există mai multe versiuni ale tabloului „Aer”, realizate fie de Brueghel, fie de ucenicii săi, însă doar varianta analizată în studiu conține scena în care un liliac prinde o pasăre.

„Simplul fapt că acest comportament de prădare, bine documentat astăzi, a fost reprezentat cu secole înainte de apariția dispozitivelor moderne de monitorizare sau a detectoarelor cu ultrasunete este remarcabil”, notează autorii studiului.

Primele indicii că acest liliac consumă păsări au apărut în urmă cu aproximativ două decenii, când cercetătorii au descoperit pene de măcăleandru și de pițigoi albastru în excrementele acestor lilieci. S-a confirmat ulterior că animalele atacă păsările în timpul migrației nocturne, le smulg aripile și își consumă prada în aer, proces care poate dura până la 20 de minute.

Dintre toate speciile de lilieci cunoscute, doar trei se hrănesc cu păsări, iar Nyctalus lasiopterus este singura despre care se știe că vânează și mănâncă prada fără să aterizeze.

Cum a putut pictorul să observe acest comportament al liliecilor?

Rămâne însă întrebarea cum a aflat Brueghel despre un comportament care se desfășoară, de regulă, la mare înălțime și în întunericul nopții. Autorii studiului cred că pictorul ar fi putut observa un eveniment excepțional petrecut ziua sau ar fi putut afla despre el de la alți observatori ai naturii. De asemenea, este posibil ca încă din secolul al XVII-lea oamenii să fi remarcat penele din excrementele liliecilor.

Cercetătorii avertizează totuși că operele de artă trebuie interpretate cu prudență, mai ales cele cu caracter alegoric, unde multe elemente au o semnificație simbolică. Cu toate acestea, faptul că pictorul a reprezentat tocmai un liliac din genul Nyctalus și nu o altă specie sugerează că scena s-a bazat pe o observație reală și nu doar pe imaginație.

Forma corpului, dimensiunile și coloritul permit identificarea liliacului ca aparținându-i genului Nyctalus, în timp ce pasărea din fălcile sale poate fi recunoscută doar ca fiind o pasăre cântătoare, fără a putea fi stabilită specia exactă.

Tabloul, păstrat în prezent la Muzeul de Arte Frumoase din Lyon, o reprezintă pe Urania, muza greacă a astronomiei și astrologiei, iar în fundal apar zeii Apollo și Diana. Lucrarea include peste 60 de specii de animale, dintre care aproape 40 sunt păsări europene ușor de identificat, alături de cel puțin 14 specii exotice și câteva animale domestice.

Descoperirea a fost făcută în urma unei analize sistematice a operelor de artă istorice care înfățișează păsări și mamifere. Autorii cred că digitalizarea accelerată a colecțiilor muzeale și dezvoltarea instrumentelor moderne de analiză vor permite identificarea și a altor informații științifice ascunse în lucrările artiștilor din trecut, completând astfel cercetările biologice contemporane, scrie ScienceAlert.

Vă recomandăm să citiți și:

Studiu: Insectele își „îngrijesc” rănile la fel ca mamiferele

Un nou studiu sugerează că și greierii pot simți durerea

Test de cultură generală. De ce urșii panda stau uneori în mâini?

Noi studii au descoperit de ce sunt unii oameni magneți pentru țânțari