Un nou studiu sugerează că și greierii pot simți durerea

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Un nou studiu sugerează că și greierii pot simți durerea. Se acumulează tot mai multe dovezi că insectele ar putea, într-adevăr, să simtă durerea, iar un nou studiu adaugă un argument important în această direcție.

Un nou studiu sugerează că și greierii pot simți durerea. O echipă de la Universitatea din Sydney (Australia) a observat că greierele de casă, o insectă aparent simplă, dar deja cunoscută pentru faptul că are structurile biologice necesare pentru a percepe stimuli dureroși, își protejează și își îngrijește antenele după ce acestea au fost atinse cu o sondă fierbinte.

• Test de cultură generală. De ce urșii panda stau uneori în mâini?

Evaluarea durerii este dificilă chiar și la oameni, unde experiența este subiectivă și este adesea măsurată prin auto-raportare. În cazul animalelor, însă, cercetătorii trebuie să interpreteze comportamentul ca indiciu al posibilei experiențe a durerii, ceea ce ridică problema conștiinței și a capacității de a simți.

Experimentul care sugerează că greierii pot simți durerea

Pentru a aborda această problemă, cercetătorii au folosit un set de opt criterii propuse anterior pentru a evalua dacă un animal poate fi considerat capabil de o experiență conștientă a durerii. Aceste criterii includ existența receptorilor pentru stimuli nocivi, capacitatea de procesare a informațiilor, învățarea din experiențe negative și comportamente de auto-protecție, precum îngrijirea unei zone afectate.

Unele specii de insecte, precum muștele sau gândacii de bucătărie, îndeplinesc deja mai multe dintre aceste criterii, iar altele, precum albinele sau furnicile, au fost de asemenea incluse în evaluări similare. Totuși, greierii au fost mai puțin studiați în acest context, deși sunt printre cele mai crescute insecte la nivel global, fiind folosiți ca hrană sau în cercetare.

În experiment, antenele greierilor au fost atinse cu o sondă încălzită la aproximativ 65°C. Insectele nu au reacționat doar printr-un reflex rapid de retragere, ci au manifestat un comportament repetat de îngrijire a zonei afectate, notează ScienceAlert.

Cercetătorii au observat că greierii își frecau în mod repetat antena afectată, mai ales pe partea care fusese expusă la căldură, comportament mult mai pronunțat decât în cazul unei atingeri normale sau a lipsei contactului. Reacția nu era una scurtă și automată, ci se menținea și se diminua treptat, similar cu modul în care oamenii își freacă o zonă arsă.

Rezultatul încă nu poate fi confirmat complet, dar indiciile sunt foarte puternice

Acest tip de comportament este considerat un indiciu de „auto-protecție flexibilă”, unul dintre criteriile folosite pentru evaluarea posibilei capacități de a simți durerea. Odată cu acest rezultat, greierii îndeplinesc acum cinci din cele opt criterii stabilite în cadrul modelului științific.

Cercetătorii notează că insectele din ordinul Orthoptera prezintă mai multe trăsături asociate cu percepția durerii, inclusiv capacitatea de învățare din experiențe negative și reacții modulate de substanțe analgezice.

Deși nu se poate afirma cu certitudine că greierii „simt durerea” în sensul uman al cuvântului, combinația de comportamente observate ridică întrebări importante despre gradul de conștiență al insectelor.

Concluzia cercetătorilor este că aceste rezultate justifică o reevaluare serioasă a modului în care sunt tratate insectele, în special în agricultură, cercetare și industrie.

Studiul a fost publicat în Proceedings of the Royal Society B.

Vă recomandăm să citiți și:

Păsările dispar în ritm accelerat în trei zone critice

Este adevărat că molizii pot prezice eclipsele solare? Nici cercetătorii nu sunt siguri!

Dragostea cimpanzeilor pentru cristale ne-ar putea ajuta să înțelegem fascinația propriilor noștri strămoși pentru aceste pietre

Poluarea aerului afectează simțurile furnicilor, iar efectele sunt îngrijorătoare