O modificare a aparatului excretor a dus la o explozie a evoluției acum 540 de milioane de ani. Un nou studiu sugerează că apariția anusului și a sistemului digestiv complet, cu o cale separată pentru eliminarea deșeurilor, a reprezentat unul dintre cele mai importante momente din evoluția vieții pe Pământ.
Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Flinders (Australia), această modificare a aparatului excretor ar fi declanșat o adevărată „revoluție a fecalelor”, care a contribuit la Explozia Cambriană, eveniment produs în urmă cu aproximativ 540 de milioane de ani și considerat „Big Bangul” evoluției.
Înainte de această transformare, primele animale complexe trăiau în oceane și aveau un sistem digestiv rudimentar. Hrana era introdusă și eliminată prin aceeași deschidere, ceea ce limita cantitatea de alimente pe care o puteau consuma. Practic, organismul trebuia să termine digestia înainte de a putea mânca din nou.
Ulterior, o serie de mutații genetice a dus la alungirea tubului digestiv, care a căpătat o ieșire separată la capătul opus al corpului. Această inovație le-a permis animalelor să se hrănească aproape continuu, obținând mai multă energie și crescând mai rapid. Tot atunci au început să se contureze și planurile corporale moderne, cu gura la un capăt, anusul la celălalt și organele de simț concentrate în apropierea gurii pentru a localiza mai eficient hrana.
Cercetătorii spun că această schimbare a modificat profund ecosistemele. Animalele au început să consume într-un ritm mult mai rapid covoarele microbiene care acopereau fundul mărilor, iar apariția anusului ar fi putut contribui chiar la una dintre primele extincții în masă din istoria planetei, scrie IFL Science.
În același timp, cantități tot mai mari de materie organică și nutrienți au ajuns în oceane prin excremente. Dovezile provin din coprolite, fosile ale excrementelor, care devin tot mai numeroase și mai variate pe măsură ce perioada cambriană avansează. Analiza a 35 de situri fosilifere din întreaga lume arată că diversificarea organismelor marine a fost însoțită de o creștere a diversității formelor și dimensiunilor coprolitelor.
Potrivit autorilor, aceste fosile variază de la pelete microscopice până la coprolite de câțiva centimetri care conțin fragmente de cochilii și alte resturi animale. Ele indică faptul că sistemele digestive au devenit tot mai complexe, în special la artropodele timpurii, care au dezvoltat structuri specializate pentru procesarea unei game mai largi de alimente.
Studiul sugerează că evoluția strategiilor de hrănire a contribuit la distribuirea carbonului organic și a nutrienților în mediul înconjurător, creând treptat condiții asemănătoare celor din oceanele moderne și, ulterior, din ecosistemele terestre, unde nutrienții au un rol esențial în fertilizarea solului.
Până acum, Explozia Cambriană era explicată în principal prin schimbări de mediu, precum creșterea concentrației de oxigen din atmosferă și oceane. Noile rezultate indică însă că apariția excrementelor și reciclarea nutrienților au reprezentat, la rândul lor, un factor important în accelerarea diversificării vieții.
Studiul a fost publicat în revista Trends in Ecology & Evolution.
Cândva, oamenii vorbeau zeci de mii de limbi. Ce s-a întâmplat cu acestea?
Ziua în care grecii recucereau Constantinopolul
Din ce a fost făcut „un cap fals” descoperit în Peru, vechi de 1.000 de ani?
Care este cea mai veche religie din lume? De ce răspunsul nu este atât de simplu