Home » Istorie » Prima descoperire preistorică de artă rupestră cu cărbune din Franța

Prima descoperire preistorică de artă rupestră cu cărbune din Franța

Prima descoperire preistorică de artă rupestră cu cărbune din Franța
Foto: Ina Reiche et al., Scientific Reports, 2023
Publicat: 26.12.2023

Regiunea Dordogne din sudul Franței adăpostește unele dintre cele mai vechi opere de artă cunoscute în lume. Pe pereții și tavanul a peste 200 de peșteri din regiune se găsește artă rupestră cu cărbune creată de strămoșii noștri îndepărtați. Cu toate acestea, în ciuda vârstei lor semnificative, nu este complet clar cât de vechi sunt aceste opere. Acum, cercetătorii au găsit o modalitate de a data aceste creații paleolitice spectaculoase cu o precizie mai mare.

Motivul pentru care aceste specimene din peșteră au sfidat încercările de a le determina vârsta exactă este legat de materialele folosite pentru a le crea. În cele mai multe cazuri, picturile rupestre au fost colorate cu materiale pe bază de oxid de fier sau mangan, ceea ce înseamnă că nu este posibilă efectuarea analizei de datare cu carbon radioactiv.

Astfel, arheologii și antropologii au estimat anterior că arta din peșteri a fost creată în perioada Magdaleniană, acum aproximativ 12.000-17.000 de ani în urmă.

Artă rupestră cu cărbune, descoperită sub alți pigmenți

Cu toate acestea, noua cercetare realizată de oamenii de știință de la Centre de Recherche et de Restauration des Musées de France a raportat prima descoperire de artă rupestră cu cărbune în peștera Font-de-Gaume. Acest material oferă oportunități pentru efectuarea analizei de datare cu carbon radioactiv și pentru reevaluarea artei existente în această regiune.

Desenele pe bază de carbon negru au fost descoperite pentru prima dată în februarie 2020 în ceea ce este cunoscut sub numele de „galeriile principale” ale peșterii. Acest sit de peșteră este cunoscut în mod informal sub numele de „Peștera Bizonului”, deoarece conține 80 de reprezentări ale bizonului, precum și alte animale precum cerbii, caii și mamuții. Aproximativ două treimi din arta găsită în Font-de-Gaume se referă la animale, în timp ce o treime rămâne reprezentată de tectiforme, un design găsit în arta paleolitică, care se crede că reprezintă o formă de locuință, explică IFL Science.

Bizonii reprezentați în această peșteră sunt uneori alcătuiți din două sau mai multe nuanțe care variază de la negru la maro, roșu și galben. Alții au fost creați cu materiale negre și roșii mai bine definite sau doar negre.

În 1902, Henri Moissan, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1906, a prelevat mostre de materie colorată de la unele dintre aceste imagini antice. Moissan a determinat că componente ale materialului includ oxid de fier și mangan. Cu toate acestea, peștera Font-De-Gaume este acum un sit din patrimoniul mondial UNESCO, astfel încât prelevarea de mostre ulterioare este permisă rar.

Tehnicile complicate care au permis analiza acestor desene

Pentru a obține o imagine mai precisă a datelor imaginilor, cercetătorii au folosit tehnici de analiză non-invazive. În special, au utilizat atât fotografii în lumina vizibilă, cât și infraroșu, suprapunerea imaginilor în lumina vizibilă și infraroșu, fluorescența cu raze X portabilă (pXRF) și spectroscopie Raman micro-portabilă pentru a genera informații.

Aceste tehnici au arătat că există desene pe bază de carbon sub celelalte, care au fost realizate din oxid de fier și mangan.

Echipa a suprapus imagini în lumina vizibilă și infraroșu luate din aceeași poziție pentru a crea fotografii infraroșii cu culori false (FCIR), ceea ce le-a permis să facă diferența între materialele folosite pentru a crea arta. Apoi, au folosit spectroscopia Raman micro pentru a detecta compușii de carbon din imagini și pentru a detecta fazele mineralogice specifice ale pigmenților pe bază de oxid de fier și mangan.

Această metodă i-a permis echipei să identifice imagini create în mod specific cu compuși pe bază de cărbune negru, în timp ce pXRF le-a permis cercetătorilor să facă diferența între compușii de oxid de mangan utilizați în figurile negre.

Deși cercetătorii nu au supus încă arta la analiza de datare cu carbon radioactiv, munca lor sugerează că materialele colorate diferit pot reprezenta diferite faze de creație, în special în comparație cu alte exemple din Dordogne. În special, pigmenții negri utilizați în peștera Font-de-Gaume sunt similari celor utilizați în situl apropiat al peșterii Rouffignac.

Următorii pași vor fi să evalueze acești pigmenți pentru data exactă a creației lor, ceea ce va deschide noi căi pentru cercetarea comparativă în Dordogne și în alte locuri.

Studiul este publicat în Scientific Reports.

Vă recomandăm să citiți și:

Fețe umane antice au ieșit la iveală în Amazon din cauza secetei

5-14 octombrie 1582, cele zece zile care n-au existat

Ultimul crocodil cunoscut din Europa a trăit în Spania acum 4,5 milioane de ani

Timp de 800 de ani, o civilizație a prosperat în inima Saharei

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum a scăpat de execuție ginerele lui Nicolae Ceaușescu? „Eu și Zoia, și Nicu am fost norocoși, urma să fim împușcați”
Cum a scăpat de execuție ginerele lui Nicolae Ceaușescu? „Eu și Zoia, și Nicu am fost norocoși, urma să fim împușcați”
Cine a prevestit căderea regimului lui Nicolae Ceaușescu încă din 1987?
Cine a prevestit căderea regimului lui Nicolae Ceaușescu încă din 1987?
Pisicile au prieteni? Experții dezvăluie adevărul despre relația dintre feline
Pisicile au prieteni? Experții dezvăluie adevărul despre relația dintre feline
Cum a cunoscut-o Mircea Oprean pe Zoia Ceaușescu? „A fost ceva incredibil. În 1980, la Neptun a fost”
Cum a cunoscut-o Mircea Oprean pe Zoia Ceaușescu? „A fost ceva incredibil. În 1980, la Neptun a fost”
Test de cultură generală. De ce erup vulcanii?
Test de cultură generală. De ce erup vulcanii?
Telescopul James Webb a găsit o planetă „rătăcitoare” cu o atmosferă unică
Telescopul James Webb a găsit o planetă „rătăcitoare” cu o atmosferă unică
2 miliarde de oameni din lume, în pericol din cauza topirii ghețarilor
2 miliarde de oameni din lume, în pericol din cauza topirii ghețarilor
Un bărbat din Norvegia, „acuzat” de ChatGPT că și-ar fi ucis copiii
Un bărbat din Norvegia, „acuzat” de ChatGPT că și-ar fi ucis copiii
O nouă metodă de scanare cerebrală ar putea ajuta pacienții cu epilepsie rezistentă la medicamente
O nouă metodă de scanare cerebrală ar putea ajuta pacienții cu epilepsie rezistentă la medicamente
Un studiu confirmă că bebelușii formează amintiri. Atunci de ce nu ne amintim nimic?
Un studiu confirmă că bebelușii formează amintiri. Atunci de ce nu ne amintim nimic?
Care a fost cea mai vizitată atracție din Marea Britanie în 2024
Care a fost cea mai vizitată atracție din Marea Britanie în 2024
Domeniul viticol francez, lovit de criză. Viticultorii amenință cu părăsirea afacerii
Domeniul viticol francez, lovit de criză. Viticultorii amenință cu părăsirea afacerii
Femeile din România amână până în ultimul ceas mersul la psiholog, arată un sondaj
Femeile din România amână până în ultimul ceas mersul la psiholog, arată un sondaj
40 de Amante, 1 Geniu: cum un cercetător pasionat a expus viața sexuală explozivă a lui Alexandre Dumas
40 de Amante, 1 Geniu: cum un cercetător pasionat a expus viața sexuală explozivă a lui Alexandre Dumas
Descoperire rară pe o insulă care pe vremea vikingilor era un mare centru comercial
Descoperire rară pe o insulă care pe vremea vikingilor era un mare centru comercial
Saroo Brierley, bărbatul care și-a găsit familia pierdută, după 25 de ani, cu ajutorul Google Earth
Saroo Brierley, bărbatul care și-a găsit familia pierdută, după 25 de ani, cu ajutorul Google Earth
Reactorul nuclear al NASA are un defect major, susțin oamenii de știință chinezi
Reactorul nuclear al NASA are un defect major, susțin oamenii de știință chinezi
În urmă cu 34 de milioane de ani, iguanele au pornit într-o călătorie de peste 8.000 de kilometri
În urmă cu 34 de milioane de ani, iguanele au pornit într-o călătorie de peste 8.000 de kilometri