Cum să nu pari prost pe Facebook. Trei tipuri de comportamente stupide, identificate de psihologi

Pentru a nu scăpa din vedere anumite categorii de comportamente online, cercetătorii maghiari au alcătuit mai întâi un eşantion reprezentativ de 180 de texte publicate pe bloguri şi forumuri şi au intervievat apoi 150 de internauţi, rugându-i să bifeze într-un chestionar comportamentul pe care îl consideră cel mai stupid dintre cele care le-au fost prezentate.

Primul din acest top, care denotă de departe cel mai grav tip de stupiditate, potrivit acestui studiu, a fost descris prin sintagma „aroganţa încrederii în sine”. Acest comportament apare atunci când încrederea pe care un internaut o are în abilitatea sa de a face anumite lucruri depăşeşte cu mult capacitatea sa reală de a face acele lucruri.

• De ce încearcă cercetătorii să simuleze efectul substanțelor psihedelice asupra Inteligenței Artificiale?
• Agenții AI sunt matematic incapabili să efectueze o muncă funcțională

Al doilea tip de comportament stupid a fost definit prin sintagma „lipsa de control” – atunci când un utilizator pur şi simplu nu poate să se abţină. Internauţii din această categorie simt, la un anumit nivel, că sunt obligaţi să facă anumite lucruri în spaţiul virtual sau că şi-au pierdut abilitatea de a face acele lucruri altfel. Categoria poate fi definită, de exemplu, prin acele persoane care îşi anulează planurile de a ieşi cu prietenii în oraş, doar pentru a rămâne acasă şi să se joace pe computer.

Al treilea tip de stupiditate online a fost descrisă de psihologii maghiari prin expresia „comportament absent”, care poate să însemne şi „absenţa simţului practic”, deoarece internauţii din această categorie au tendinţa de a nu fi atenţi sau de a nu deveni conştienţi de anumite lucruri care se petrec în jurul lor.

„Cel mai stupid lucru pe care cineva poate să îl facă este să se supraaprecieze. Acest fapt ne spune că nu trebuie să ai un IQ (coeficient de inteligenţă, n.r.) mic, în ochii oamenilor din jur, pentru a acţiona prosteşte. E suficient să îţi apreciezi eronat propriile abilităţi”, a declarat Balasz Aczel, profesor de psihologie la Universitatea Budapesta, coordonatorul studiului.

Sursa: Mediafax

RĂSTURNARE DE SITUAŢIE: cine este FRANCEZUL care i-a ajutat pe terorişti să comită atentatele. Când şi-a dat seama ce a făcut, a sunat IMEDIAT la poliţie

GALERIE FOTO. Ce „monştri” militari se produc în România