Prima pagină Lumea digitala

Televiziunea noastra cea de toate zilele

Cecilia Stroe 11.17.2008 | ● Vizualizări: 348
Televiziunea noastra cea de toate zilele     televiziune, Romania, televiziunea comunista, programe + zoom
Galerie foto (3)

Intr-unul dintre miturile lui Platon, prizonierii, constransi sa priveasca umbrele proiectate de afara pe peretele pesterii in care au fost inchisi, traiesc cu convingerea ca acele umbre sunt unica realitate care exista. Ei seamana perfect cu telespectatorii de astazi, imobilizati in fotolii si hipnotizati de imaginile care se revarsa din ecranele televizoarelor.

Televiziunea este locul unde se discuta problemele personale si de familie, se rezolva controversele juridice si se stabilesc canoanele frumusetii feminine si masculine. Tot la televiziune, oamenii se indragostesc, se casatoresc si divorteaza; se reintalnesc si se impaca. Televiziunea este in acelasi timp noua agora a politicii. De fapt, se poate spune chiar ca televiziunea e noua religie a timpurilor noastre si ca in Olimpul ei se afla noii zei. In situatii normale, romanii prefera informatiei spectacolul. Acesta este un lucru stiut si constituie cel mai probabil si motivul pentru care informatia se spectacularizeaza, tinde sa imprumute caracteristicile divertismentului. Iar daca, pentru a subjuga publicul, informatia nu mai are nici o alta optiune decat aceea de a deveni spectacol, trebuie spus ca jurnalele de stiri ale televiziunilor romanesti au devenit si ele de-acum un fel de filme cu happy-end, pline de cancanuri si de curiozitati ridicate la rang de stiri. Ce-i drept, viteza cu care circula informatiile in prezent produce foarte adesea mesaje imposibil de interpretat. Dar ceea ce complica ulterior lucrurile este un factor mult mai subversiv: suprematia imaginii.

Imaginea, menita a furniza sustinere pentru un anumit mesaj sau continut, s-a transformat in obiectul principal al comunicarii, a devenit ea insasi mesaj,in vreme ce continutul explicativ si-a redus practic consistenta, devenind un detaliu nesemnificativ. O particularitate ar putea fi si faptul ca imaginile se atrag unele pe altele intr-un cerc vicios: televiziunea furnizeaza „carne de tun“ presei scrise, iar presa scrisa (tabloidele) livreaza, la randu-i, imagini de scandal televiziunii. Dincolo de morbul tabloidizarii, de care este putin probabil ca sistemul imunitar al audiovizualului autohton sa se poata apara, in ultima instanta asistam la un fenomen definit de specialisti drept „globalizare a imaginii“. Imaginea este totul si pretutindeni. Sau, cum spunea Milan Kundera, imaginea a substituit ideologia, devenind ea insasi ideologie.

Se poate spune ca in Romania televiziunea a patruns destul de tarziu. Primele experiente de laborator in domeniul transmiterii imaginilor dateaza din 1928, dar abia in 1937 s-a realizat o emisiune TV.
In acel an, pe 14 noiembrie, la Ateneul Roman a fost prezentata, in cadrul unei conferinte demonstrative, prima creatie autohtona in domeniul televiziunii: un emitator de imagini construit in laboratorul Facultatii de stiinte din Bucuresti. Prima statie experimentala de televiziune a fost realizata de o echipa condusa de profesorul Alexandru Spataru, de la Laboratorul Central de Cercetari de Telecomunicatii. La 23 august 1955, statia incepe sa emita regulat pentru cele cateva zeci de aparate TV care existau la acea vreme in Capitala. La sfarsitul aceluiasi an, intra in functiune Centrul de Televiziune Bucuresti, dotat cu aparatura sovietica. In anul 1964, au loc primele demonstratii de televiziune in culori in sistem SECAM, dar postul de emisie al Studioului de Televiziune nu devine operational decat in anul 1972.

Televiziunea Romana a preluat din URSS nu numai aparatura necesara studiourilor, experienta profesionala si televizoarele, ci si rolul propagandistic al emisiunilor. De altfel, in regimul comunist, presa scrisa, radioul, televiziunea erau toate subordonate ideologic Sectiei de Propaganda si Agitatie a Comitetului Central. Conform marturiilor vremii, la prima emisie, petrecuta in noaptea dintre anii 1956 si 1957, Radioul si Televiziunea au transmis mesajul adresat cetatenilor de puterea politica. Se spune ca Petru Groza, presedintele Prezidiului Marii Adunari Nationale, a facut un bilant al anului care tocmai se incheia, multumind „marii noastre prietene, Uniunea Sovietica“, a enumerat succesele Romaniei in materie de politica externa (avand in vedere faptul ca era anul in care Romania participase pentru prima oara la o sedinta a ONU), fara a uita, la final, sa adreseze cuvenitele urari de bine „oamenilor muncii de la orase si sate,cei care muncesc ogoarele, inginerii, dar si savantii sau cei care in opere de arta dau expresia vietii noi a poporului nostru harnic si intelept“. Ulterior, de-a lungul unei jumatati de veac, Televiziunea Romana a evoluat din punct de vedere tehnic, si-a marit aria de acoperire si numarul orelor de program, pentru ca in anii ’80, sub pretextul economiilor la energia electrica, programul sa fie redimensionat la doua ore.



„Fratilor, multumita lui Dumnezeu, ne aflam in studiourile Televiziunii“, au fost primele cuvinte rostite de actorul Ion Caramitru la intrarea in prima emisie libera din decembrie 1989.
Televiziunea Romana si-a reinceput activitatea imediat dupa fuga sotilor Ceausescu, iar Revolutia Romana a fost primul eveniment de acest fel transmis in direct de un post de televiziune. TVRL a transmis apoi si inregistrarea executiei celor care reprezentasera pana in urma cu doar cateva zile principalul subiect al programelor sale. In constiinta oamenilor care au trait pe vremea „epocii de aur“,transmisiile sportive ale televiziunii publice inca se mai confunda cu personalitatea lui Cristian Topescu, dupa cum folclorul este asociat cu numele Marioarei Murarescu. Concurand in longevitate Teleenciclopedia, legata de numele realizatoarei Cornelia Radulescu, emisiunea Tezaur folcloric este cea mai veche productie proprie a Televiziunii Romane. Prezenta in televiziune din anul 1969, realizatoare a mai multor emisiuni dedicate filmului (Carnet cinematografic, A saptea arta, Ecranul), Viorica Bucur a ramas si ea in memoria unor generatii intregi, mai ales gratie Galei Desenului Animat. Emisiunea, difuzata sambata la pranz, foarte populara in anii ’80, a fost inclusa in program la sugestia lui Tudor Vornicu.

Potrivit raportului Televiziunea in Europa: editia 2008, realizat prin programul EUMAP derulat de Open Society Institute si de The Network Media Program (NMP) al Open Society Foundation, Romania nu este o exceptie fata de alte tari central si est-europene in ceea ce priveste evolutia audientelor de televiziune si dominatia unui numar mic de grupuri media. Studiul noteaza ca piata televiziunii din Romania da dovada in prezent de un grad mare de concentrare, ca televiziunea publica ramane vulnerabila la influentele politice si ca CNA se straduieste sa fie transparent, dar nu la fel actioneaza Parlamentul, indeosebi Senatul (acesta din urma fiind vinovat de anularea procesului de digitalizare). In pofida numarului foarte mare de posturi, piata de audiovizualdin Romania este dominata de doi mari investitori straini, CME (din care fac parte PRO TV, Acasa TV, PRO TV International, Pro Cinema, MTV, Sport.ro) si ProSieben SAT 1, si de doua grupuri romanesti – Realitatea Media (Realitatea TV, The Money Channel, Telesport, Romantica), respectiv Intact (Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia, GSP TV). Comparativ cu presa scrisa, unde toate fostele publicatii au fost privatizate imediat dupa decembrie1989, mediul audiovizual din Romania a fost marcat de aparitia unor posturi de radio si televiziune private. In prezent, pe piata romaneasca de audiovizual exista mai multe zeci de posturi private de televiziune care tind sa se grupeze in concernuri-gigant. Cele mai bine cotate posturi de televiziune private sunt considerate PRO TV si Antena 1, care transmit prin satelit si pot fi receptionate prin cablu in toata tara. In plus, ambele posturi dispun de statii locale.

Primul Emmy pentru Romania

Anul acesta, la New York, stirile PRO TV au castigat International Emmy Award News pe 2008, obtinut pentru prima oara de o televiziune nu doar din Romania, ci din intreaga Europa de Est. De altfel, este cea de-a doua nominalizare consecutiva a stirilor PRO TV la premiile acordate de cea mai importanta organizatie mondiala a profesionistilor din televiziune, de aceasta data pentru trei reportaje din cadrul campaniei „Tu stii ce mai face copilul tau?“. Acestea au intrat in competitia pentru Emmy alaturi de alte 800 de materiale jurnalistice din intreaga lume. 600 de jurati din peste 35 de tari au stabilit ca statueta trebuie sa ajunga in Romania, la stirile PRO TV. In 2007, reportajul cameramanului Sergiu Matei Tibetani la granita chineza, “Tibetans at Chinese Borders”, aducea prima nominalizare a stirilor PRO TV la Premiile Emmy.

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI