De ce avem măselele de minte?

22 07. 2014, 00:00

Măselele de minte sunt de fapt ultimii molari posteriori de pe maxilarul superior şi de pe mandibulă. Majoritatea persoanelor adulte ajung să aibă un număr de patru măsele de minte, dar sunt şi cazuri în care cresc mai multe astfel de măsele, situaţie în care sunt denumite măsele supranumerare. Deoarece apariţia lor este însoţită uneori de dureri sau se întămplă ca ele să crească strâmbe, măselele de minte ajung să fie extrase în astfel de cazuri de către dentişti.

Formarea şi apariţia măselelor de minte este un fenomen diferit în cadrul populaţiilor umane din prezent. Bunăoară, aborigenii din Insula Tasmania nu au absolut deloc măsele de minte, pe când în rândul băştinaşilor din Mexic incidenţa măselelor de minte este de aproape 100%. Cercetătorii au descoperit că apariţia măselelor de minte este strâns legată de prezenţa genei PAX9.

În esenţă, măseaua de minte este al treilea molar vestigial, o prezenţă atavică care la strămoşii noştri îndepărtaţi era mult mai mare şi mai dezvoltată decât la oamenii din prezent, având de altfel un rol important în mestecarea şi măcinarea plantelor şi seminţelor cu care se hrăneau primii hominizi. De altfel, strămoşii noştri hominizi nu aveau capacitatea de a digera eficient celuloza, căci nu aveau un sistem digestiv adaptat la acest lucru, ei fiind omnivori oportunişti, nu erbivori specializaţi în procesarea celulozei. În compensaţie, acei hominizi primitivi au dezvoltat în timp maxilare tot mai mari şi mai solide, cu mai multe măsele, caracteristici fiziologice care să-i ajute să mestece eficient vegetalele cu care se hrăneau uneori. Cum oamenii au evoluat continuu, obiceiurile lor s-au schimbat mult, mai ales după descoperirea focului care le-a permis să-şi gătească hrana. În consecinţă, maxilarele noastre s-au micşorat succesiv până la dimensiunile din prezent, însă al treilea molar, sau măseaua de minte, încă apare şi la oamenii din prezent.