Home » Maratoanele Descopera » Mari întrebări » De ce unii oameni sunt sarcastici, iar alţii nu

De ce unii oameni sunt sarcastici, iar alţii nu

04.12.2015
De ce unii oameni sunt sarcastici, iar alţii nu
Un centru cerebral asociat cu sarcasmul a fost identificat de cercetătorii americani în neurologie, potrivit unui studiu realizat de John Hopkins Medical School din oraşul Baltimore, informează dailymail.co.uk.

Sarcasmul este adeseori considerat o formă de umor, dar se pare că pentru a-l detecta oamenii au nevoie de un anumit centru cerebral. Experţii în neurologie au descoperit că persoanele care au suferit vătămări la nivelul stratului sagital drept – o zonă de substanţă albă care se află între cortexul cerebral şi structurile subcorticale din creier – nu sunt capabile să detecteze sarcasmul.

Persoanele care au suferit un accident vascular cerebral prezintă adeseori vătămări în acea zonă a creierelor lor şi nu îşi dau seama atunci când membrii familiilor sau prietenii lor sunt sarcastici.

Potrivit cercetătorilor de la John Hopkins Medical School din oraşul american Baltimore, gravitatea vătămărilor suferite în acea zonă a creierului influenţează în mod direct capacitatea unei persoane de a detecta sarcasmul.

Chiar şi pentru persoanele sănătoase sarcasmul poate fi uneori dificil de detectat, iar anumite culturi folosesc mai des decât altele această formă de umor.

Comediile britanice, de exemplu, au reputaţia unor producţii deosebit de sarcastice.

De asemenea, anumite personaje, precum Blackadder din franciza TV omonimă, Chandler Bing din serialul „Prietenii tăi/ Friends” şi personajul de benzi desenate Daria folosesc sarcasmul cu regularitate.

Sarcasmul reprezintă o formă complexă de comunicare în care ascultătorul trebuie să înţeleagă înţelesul literar al spuselor vorbitorului.

Apoi, ascultătorul trebuie, de asemenea, să fie capabil să detecteze variaţiile de pronunţie şi accentuare a unor cuvinte, modificări ale pauzelor dintre cuvinte şi lungimii unor silabe, datorită cărora fraza vorbitorului diferă de o frază rostită cu sinceritate.

În cadrul acestui studiu, publicat în revista Neurocase, cercetătorii din Baltimore au realizat tomografii funcţionale ale creierelor unui număr de 24 de pacienţi care suferiseră accidente vasculare cerebrale, în timp ce aceştia ascultau 40 de comentarii sincere sau sarcastice.

Pacienţii au fost rugaţi să identifice frazele sarcastice.

Cercetătorii au descoperit astfel că pacienţii care au obţinut cele mai mici scoruri la acest test prezentau în acelaşi timp leziunile cele mai grave la nivelul stratului sagital drept.

Pacienţii cu cele mai grave leziuni au identificat doar 22% din totalul frazelor sarcastice.

Cei care nu prezentau leziune la nivelul acelei structuri cerebrale au reuşit să identifice 50% din totalul comentariilor sarcastice.

Potrivit LiveScience, la nivelul populaţiei generale, cei mai mulţi oameni ar trebui să fie capabili să identifice aproximativ 90% din comentariile sarcastice.

SURSA: Mediafax

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica este redactor-şef Descopera.ro. Are o experienţă în presă de peste 15 ani. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, în special pe domeniul social. Pasiunea ... citește mai mult
Cele mai noi articole
Descoperire macabră. 100 de pisici moarte, găsite în casa unui pensionar
Descoperire macabră. 100 de pisici moarte, găsite în casa unui pensionar
Este posibil ca varianta Omicron să fi capturat o bucată de virus al răcelii
Este posibil ca varianta Omicron să fi capturat o bucată de virus al răcelii
Cutia Neagră a Pământului, structura indestructibilă care va spune ce s-a întâmplat cu omenirea în viitor
Cutia Neagră a Pământului, structura indestructibilă care va spune ce s-a întâmplat cu omenirea în viitor
Kalașnikov vrea să cucerească piața de mașini electrice
Kalașnikov vrea să cucerească piața de mașini electrice
Noi cercetări arată că un medicament comun inhibă tratamentele pentru cancerul pulmonar
Noi cercetări arată că un medicament comun inhibă tratamentele pentru cancerul pulmonar
Ultimul ofițer supraviețuitor al vestitei „Band of Brothers” din al Doilea Război Mondial a murit
Ultimul ofițer supraviețuitor al vestitei „Band of Brothers” din al Doilea Război Mondial a murit
Bijuterii din aur din vremea lui Nefertiti, găsite în morminte din Cipru
Bijuterii din aur din vremea lui Nefertiti, găsite în morminte din Cipru
Un studiu arată că simptomele sindromului premenstrual pot fi reduse de spațiile verzi
Un studiu arată că simptomele sindromului premenstrual pot fi reduse de spațiile verzi
Care sunt cele mai apreciate aeroporturi din România – studiu
Care sunt cele mai apreciate aeroporturi din România – studiu
Care au fost cele mai importante personalități ale anului 2021
Care au fost cele mai importante personalități ale anului 2021
Ericsson Mobility Report: în ultimii 10 ani traficul mobil a crescut de aproape 300 de ori
Ericsson Mobility Report: în ultimii 10 ani traficul mobil a crescut de aproape 300 de ori
Marina americană iubea hidroavioanele pentru că puteau fi adaptate ușor
Marina americană iubea hidroavioanele pentru că puteau fi adaptate ușor
Hans Christian Andersen, un suflet neînțeles și nemuritor al lumii literare
Hans Christian Andersen, un suflet neînțeles și nemuritor al lumii literare
Muzeul BNR se redeschide vizitatorilor cu două noi expoziții temporare
Muzeul BNR se redeschide vizitatorilor cu două noi expoziții temporare
Moș Nicolae, protectorul copiilor și inspirația pentru un alt bătrân aducător de daruri
Moș Nicolae, protectorul copiilor și inspirația pentru un alt bătrân aducător de daruri
9,2 miliarde lei – maxim istoric pe care îl atinge industria software în 2021
9,2 miliarde lei – maxim istoric pe care îl atinge industria software în 2021
Nicolae Kalinderu, medicul român de care puţini ştiu, a fost extrem de apreciat peste hotarele ţării
Nicolae Kalinderu, medicul român de care puţini ştiu, a fost extrem de apreciat peste hotarele ţării
Cel mai bătrân copac din lume, un stejar vechi de 13.000 de ani, s-a „clonat” singur
Cel mai bătrân copac din lume, un stejar vechi de 13.000 de ani, s-a „clonat” singur