De ce o minciună mică se poate transforma într-o minciună mare?

Ei susţin că, pe măsură ce un individ minte, cu atât mai mult creierul acestuia „ar prinde gustul” minciunii! Acest mecanism cerebral a fost detaliat în revista „Nature Neuroscience”, la sfârşitul lunii octombrie, şi preluat de „Sciences et Avenir”. Pentru acest studiu, 80 de voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani au participat la un joc: fie minţeau pentru a se îmbogăţi, fie spuneau adevărul. Rezultatul a fost clar: participanţii au minţit mai mult atunci când acest lucru era benefic pentru ei înşişi şi pentru ceilalţi, „probabil pentru că acest lucru nu îi făcea să se simtă prost”, notează cercetătorii.

Continuând experienţa, ei şi-au dat seama că voluntarii deformau tot mai mult realitatea. Scanând creierul „cobailor” umani pe parcursul întregii experienţe, cercetătorii au descoperit că o zonă responsabilă de memoria emoţională, amigdala, se activează în timpul primei minciuni şi din ce în ce mai mult pe măsură ce individul minte.

• Ce este masca lui Xiuhtecuhtli?
• Ce este „paradoxul coastei”?

Cercetând şi mai minuţios, cercetătorii au notat că, la începutul experienţei, mincinosul simte un inconfort atunci când deformează adevărul. Dar cu cât lista minciunilor se măreşte, această jenă se estompează treptat, fiindcă amigdala din creier care gestionează unele dintre emoţiile umane, se obişnuieşte. 

Citeşte continuarea pe Rador

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: