Cum procesează creierul experienţa senzorială?

Cele două studii realizate de cercetătorii de la International School for Advanced Studied explorează modul în care cortexul parietal posterior influenţează percepţia, scrie Futurism.

Unul dintre studii, care a fost publicat pe 30 ianuarie în jurnalul Neuron, scoate la iveală modul în care semnalele care ajung prin diferite canale (de la diferite simţuri) sunt integrate în această regiune a creierului. În acest studiu, cercetătorii au vrut să ştie cum recunoaştem obiecte fără proprietăţile sale senzoriale. Cu alte cuvinte, s-au întrebat cum, odată ce am experimentat ceva ca un păr, suntem capabili să recunoaştem o pară doar după văz (fără să o mirosim, gustăm sau simţim).

• Cât de repede poate crește un om?
• De ce ne simțim mai bine atunci când înjurăm?

Cercetătorii au măsurat activitatea neurală a cortexului la şobolani antrenaţi atunci când interacţionau cu obiecte. Savanţii au găsit că, în timp ce neuronii au variat în modul în care „codificau” obiecte, răspunsul acestora era acelaşi indiferent de simţ, fie că este vorba de atingere, văz sau auz. „Acest lucru înseamnă că mesajul neuronilor era pentru obiectul însuşi, nu pentru modul senzorial în care obiectul era explorat”, a precizat Mathew Diamond, unul dintre membrii echipei de cercetare.

În a doua lucrare, publicată pe 9 ianuarie în jurnalul Nature, cercetătorii au izolat circuitul neural din cortexul parietal posterior care câteodată cauzează ca aşteptările noastre să influenţeze amintirile. Au examinat modul în care memoria senzorială recentă este formată şi ţinută prin antrenarea şobolanilor, pentru a compara volumul a două sunete diferite la volumuri diferite.

Prin monitorizarea acestei regiuni, cercetătorii au găsit că, atunci când rozătoarele aşteptau pentru al doilea sunet, memoria ultimului sunet pe care l-au auzit „s-a mutat” spre media tuturor sunetelor din testele anterioare. Rezultatele confirmă astfel că regiunea creierului în cauză trebuie să „alunece” spre o valoare medie.

Studiile trebuie realizate şi pe creiere umane, pentru  vedea dacă acest caz nu se limitează doar la un grup de specii.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

De ce oamenilor li se face „pielea de găină” în anumite situaţii?

Copiii cu deficienţe de auz şi văz pot asista la fenomene ştiinţifice, la Casa Experimentelor

Au fost descoperite primele dovezi ale existenţei unui sistem de ”curăţare” a creierului

Descoperire şocantă: viaţa continuă în creier după ce oamenii mor