Home » Maratoanele Descopera » Mari întrebări » Au șerpii urechi? Răspunsul i-ar surprinde pe mulți

Au șerpii urechi? Răspunsul i-ar surprinde pe mulți

Au șerpii urechi? Răspunsul i-ar surprinde pe mulți
Sursa foto: Unsplash
Publicat: 16.05.2021

Șerpii sunt animale unice, cu trupurile lor fără membre, cu limbile lungi și abilitatea de a devora prada în întregime. Șerpii se bazează în mare parte pe simțul mirosului pentru a vâna, deși folosesc vederea și auzul. Așadar, au șerpii urechi?

Da și nu, spune Sara Ruane, erpetolog la Universitatea Rutgers din New Jersey, SUA. La fel ca multe alte reptile, șerpii nu au o structură exterioară a urechii. Cu toate acestea, șerpii au oase ale urechii în capetele lor pe care le folosesc pentru a auzi.

„Atunci când te gândești la animale, fie că este vorba despre un câine sau un iepure, acestea aud un zgomot într-o direcție diferită și își întorc urechea externă pentru a surprinde mai bine sunetul în caz că se întâmplă din nou. O ureche internă este partea în care are loc esențialul auzului”, a precizat Ruane.

Urechile sunt alcătuite de obicei din trei părți principale. Urechea externă concentrează pe sunetele pe timpan, care separă urechea externă de urechea medie. Urechea medie conține trei oase care transmit sunetele de la timpan la urechea internă prin intermediul vibrațiilor. Iar urechea internă transformă aceste vibrații în impulsuri nervoase care sunt trimise către creier.

Șerpii pot auzi doar o gamă limitată de frecvențe

Șerpii nu au nici ureche medie și nici ureche externă, potrivit unui studiu publicat în 2012 în Journal of Experimental Biology. Cu toate acestea, șerpii dețin un os al urechii medii care leagă urechea internă de maxilar. Acest lucru permite șerpilor să audă vibrații, cum ar fi cele produse un prădător care se apropie de ei pe sol. Însă, șerpii nu sunt la fel de abili la auzul sunetelor transmise prin aer.

Așadar, șerpii pot auzi doar o gamă limitată de frecvențe. Șerpii sunt capabili să audă frecvențele joase, dar nu și pe cele înalte, având în vedere faptul că acele sunete sunt transmise în mare parte prin aer. Spre exemplu, pitonii regali sunt cei mai buni la auzul frecvențelor între 80 și 160 Hz. Prin comparație, intervalul normal de frecvență umană este de la 20 Hz până la 20.000 Hz.

„Dacă ați înota și ați intra sub apă și cineva care stătea lângă piscină v-ar striga, i-ați putea auzi. S-ar putea totuși să nu distingeți toate detaliile, însă cam așa aud șerpii la frecvențe mai mari”, a explicat Ruane, potrivit Live Science.

Șerpii sunt regii abilităților chimiosenzoriale

Această gamă limitată de auz nu este o problemă pentru șerpi, în mare parte pentru că nu folosesc vocalizări pentru a comunica între ei. Vocalizările pe care le fac, cum ar fi șuieratul sau mârâitul, sunt la frecvențe mai mari decât aud ei și sunt probabil destinate păsări și mamifere.

Motivul principal pentru care șerpii nu au nevoie de un auz sensibil este că aceștia se bazează pe alte simțuri. Mirosul lor este deosebit de util. „Șerpii își scot limba, culeg toate moleculele de miros care se află în aer în apropierea lor și le aduc înapoi într-un organ specializat pe care îl au pentru procesare, iar apoi în creierul lor”, a spus Ruane.

Așadar, deși nu sunt capabili să audă majoritatea animalelor din jur, „șerpii sunt regii abilităților chimiosenzoriale”.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un mod complet nou și ciudat prin care șerpii se pot mișca a fost descoperit de cercetători

De ce șerpii atacă prăzi mult mai mari decât ei?

Un exemplar rar de viperă a lui Russell cu două capete a fost descoperit. Este unul dintre cei mai periculoși șerpi

Un adevărat coșmar pentru mulți. Cum reușește această specie de șerpi să „alunece prin aer” și să zboare

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Iți recomandăm
Cele mai noi articole
Oamenii de știință au inventat șosetele care fac mersul mai puțin obositor
Oamenii de știință au inventat șosetele care fac mersul mai puțin obositor
Muzeul de la Piscu, locul în care lutul păstrează memoria unui sat. Virgil Scripcariu: „Ceramica a dispărut, dar nu și munca lor, care rămâne expusă și onorată”
Muzeul de la Piscu, locul în care lutul păstrează memoria unui sat. Virgil Scripcariu: „Ceramica a dispărut, dar nu ...
Chiriile îi ruinau pe romani acum 1.800 de ani! Cum trăiau oamenii înghesuiți în apartamente, în vremea lui Marcus Aurelius (P)
Chiriile îi ruinau pe romani acum 1.800 de ani! Cum trăiau oamenii înghesuiți în apartamente, în vremea lui Marcus ...
Test de cultură generală. Din ce se face caramelul?
Test de cultură generală. Din ce se face caramelul?
Un mister cosmic vechi de 15 ani a fost rezolvat! Ce era de fapt o presupusă supernovă?
Un mister cosmic vechi de 15 ani a fost rezolvat! Ce era de fapt o presupusă supernovă?
Gelozia, a doua umbră a iubirii și rădăcinile ei nevăzute
Gelozia, a doua umbră a iubirii și rădăcinile ei nevăzute
8.000 de oase de broască într-un singur șanț. Ce s-a întâmplat acum 1.700 de ani în Anglia?
8.000 de oase de broască într-un singur șanț. Ce s-a întâmplat acum 1.700 de ani în Anglia?
Ce înseamnă cu adevărat să fii bun cu tine: explicații din psihologie și efectele reale asupra sănătății emoționale
Ce înseamnă cu adevărat să fii bun cu tine: explicații din psihologie și efectele reale asupra sănătății emoționale
De ce ne face bine să fotografiem lucrurile frumoase? Ce au descoperit psihologii despre pasiunea pentru fotografie
De ce ne face bine să fotografiem lucrurile frumoase? Ce au descoperit psihologii despre pasiunea pentru fotografie
Un dinte de elefant vechi de 700.000 de ani dezvăluie lumea în care trăiau strămoșii oamenilor
Un dinte de elefant vechi de 700.000 de ani dezvăluie lumea în care trăiau strămoșii oamenilor
Gladys West, matematiciana care a contribuit la dezvoltarea GPS-ului, deși lumea i-a cunoscut numele abia la bătrânețe
Gladys West, matematiciana care a contribuit la dezvoltarea GPS-ului, deși lumea i-a cunoscut numele abia la bătrânețe
Roma avea pompieri acum 1.800 de ani! Cum stingeau incendiile fără hidranți și autospeciale în vremea lui Marcus Aurelius (P)
Roma avea pompieri acum 1.800 de ani! Cum stingeau incendiile fără hidranți și autospeciale în vremea lui Marcus Aurelius ...
Te durea o măsea în Roma antică? Puteai rămâne fără dinte! Cum își tratau romanii durerile dentare în vremea lui Marcus Aurelius (P)
Te durea o măsea în Roma antică? Puteai rămâne fără dinte! Cum își tratau romanii durerile dentare în vremea lui ...
De ce ne este frică atunci când nu există niciun pericol? O descoperire despre creier răstoarnă o veche explicație a fricii
De ce ne este frică atunci când nu există niciun pericol? O descoperire despre creier răstoarnă o veche explicație ...
De ce apelăm la prieteni diferiți atunci când suntem triști, furioși sau îngrijorați? Ce spune psihologia despre sprijinul emoțional
De ce apelăm la prieteni diferiți atunci când suntem triști, furioși sau îngrijorați? Ce spune psihologia despre sprijinul ...
Ce se ascunde în ADN-ul oamenilor cu schizofrenie sau tulburare bipolară? O nouă ipoteză genetică
Ce se ascunde în ADN-ul oamenilor cu schizofrenie sau tulburare bipolară? O nouă ipoteză genetică
Test de cultură generală. Din ce este făcut extractul de vanilie?
Test de cultură generală. Din ce este făcut extractul de vanilie?
25 de destinații de vizitat în 2027. Ce locuri surprinzătoare se află pe lista National Geographic?
25 de destinații de vizitat în 2027. Ce locuri surprinzătoare se află pe lista National Geographic?