Al treilea pol al planetei se topeşte accelerat
This browser does not support the video element.
Această masă de gheţari acoperă 14,5% din volumul global total de zăpadă şi gheaţă. Cercetări recente arată însă că un sfert din gheaţa de aici s-a topit începând din 1970. Climatologii avertizează, într-un raport special privind criosfera, realizat de Intergovernmental Panel on Climate Change, că două treimi din gheţarii care mai există în această regiune ar putea dispărea până la sfârşitul secolului. Chiar dacă se va respecta ţinta de limitare a încălzirii globale cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, o treime dintre gheţuri ar putea dispărea până în 2100, potrivit The Guardian.
Una dintre zonele cele mai afectate va fi Khawa Karpo, cel mai înalt vârf din lanţul muntos Meili, măsurând 6.740 de metri deasupra nivelului mării. Khawa Karpo este sacru pentru comunităţile tibetane din zonă, fiind considerat locul unde se află zeitatea cu acelaşi nume. Escaladarea vârfului este considerată un sacrilegiu. De altfel, nimeni nu a reuşit să ajungă în vârf. 17 alpinişti au murit, în 3 ianuarie 1991, într-o avalanşă într-o încercare de ascensiune. Din 2001, Beijing-ul a interzis prin lege escaladarea Khawa Karpo. În ultimele două decenii, gheaţa din această zonă s-a topit masiv.
Sătenii consideră că de vină este comportamentul uman lipsit de respect, inclusiv neadecvarea rugăciunilor, creşterea lăcomiei materiale şi amplificarea poluării din cauza turismului. Localnicii nu mai mănâncă usturoi, ceapă sau carne friptă, nu mai încalcă jurămintele şi nici nu se mai ceartă pentru a nu supăra zeitatea.
Situat la poalele vârfului Khawa Karpo, Mingyong este unul dintre gheţarii care are cea mai accelerată topire din întreaga lume. Localnicii nu cred asta, însă glaciologii sunt convinşi că dispariţia acestuia este inevitabilă.
Al treilea pol al planetei noastre, situat în Platoul Tibetan, se întinde în opt ţări şi alimentează 10 dintre cele mai mari fluvii din lume, printre care Gangele, Brahmaputra, Fluviul Galben, Mekong şi Indusul.
Vieţile a 1,6 miliarde de oameni depind în mod direct de aceste ape pentru consum, agricultură şi electricitate. În mod indirect, întreaga planetă depinde de ele, un exemplu fiind hainele din bumbac care sunt produse în China sau orezul cultivat în India care se comercializează pe întreg globul.
Joseph Shea, glaciolog la University of Northern British Columbia, cataloghează pierderea gheţurilor „deprimantă şi generatoare de frică”. „Schimbă natura munţilor într-un mod foarte vizibil şi profund”, a afirmat el.
Vă recomandăm să citiţi şi: