Distanțare socială dusă la extrem în regnul animal. Ce se întâmplă atunci când furnicile sau albinele se îmbolnăvesc

Distanțarea socială pentru a opri răspândirea COVID-19 ar putea părea nefirească pentru oameni, însă și alte animale iau măsuri similare atunci când apar boli în comunitățile lor.

Distanțarea față de alții atunci când suntem bolnavi este o consecință normală a bolii. Atunci când suntem bolnavi, efectele fizice pot însemna că nu ne mai putem ridica din pat și în mod indirect ne pot împiedica să ne întâlnim cu alți oameni pe care i-am putea infecta.

• Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
• Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?

Din păcate, specia noastră reprimă deseori acest instinct din cauza presiunii de a munci, învăța sau chiar socializa, astfel că de multe ori oamenii îi pun în pericol pe cei din jurul lor. De asemenea, infecțiile asimptomatice cu virusul SARS-CoV-2 fac să fie mai greu de înțeles atunci când îi punem pe cei din jurul nostru în pericol.

Unele termine încep să vibreze imediat ce sunt expuse la un patogen

O nouă analiză din jurnalul Science dezvăluie modul în care unele animale sociale, precum furnicile, liliecii, homarii și albinele, se evită sau se exclud în mod activ atunci când trebuie să oprească răspândirea unei boli.

Furnicile și termitele sunt exemple interesante pentru ca acestea pot uneori să trimită semnale de avertizare celor din comunitatea lor înainte să fie infectate complet, chiar și 15 minute după expunerea inițială la un patogen.

Spre exemplu, atunci când se confruntă cu spori fungici, unele specii de termine încep să vibreze imediat pentru a-și informa colegii că trebuie să fie evitate sau că trebuie să declanșeze o curățare în masă. Opțiunea cea din urmă poate descoperi că și alți indivizi au fost infectați, dar în cele din urmă ajută la combaterea infecției.

Un comportament numit „autoizolare activă”

Pe de altă parte, o furnică infectată poate să se îndepărteze complet de comunitatea ta în decurs de câteva ore de la expunerea la patogen. Acest comportament este numit „autoizolare activă”.

Un comportament similar au și liliecii vampiri. Atunci când oamenii de știință au injectat lilieci cu o cantitate mică de bacterii gram-negative, substanța inofensivă a declanșat un răspuns imunitar care a făcut ca indivizii să participe la mai puține activități în comunitate, chiar dacă au continuat să primească hrană sub formă de sânge de la alții și să mențină contactul social, potrivit Science Alert.

Albinele sunt mult mai brutale atunci când vine vorba de infecții

Albinele sunt mult mai brutale atunci când vine vorba de reacția la infecții. Atunci când binele stupului este în joc, albinele sănătoase le pot forța pe cele infectate să se izoleze, iar uneori le pot înlătura într-un mod agresiv din stup.

Cu toate acestea, o analiză în ansamblu a regnului animal dezvăluie că autoizolarea, evitarea, excluderea și distanțarea socială pot avea un impact profund asupra răspândirii unui patogen. O reacție timpurie și rapidă la infecții este crucială, în special pentru a împiedica apariția mutațiilor. Autorii analizei au concluzionat că „oamenii nu sunt nici pe departe singuri” atunci când vine vorba de izolarea pentru oprirea răspândirii unei boli.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Urşii panda ajută la respectarea măsurilor de distanţare socială în Thailanda

Distanțarea socială este mai probabilă în cazul persoanelor cu bani, arată un studiu

Ce diferenţe există între distanţarea fizică și cea socială. Care este mai greu de suportat

Distanţarea socială ar putea fi necesară până în 2022 – studiu