Doar 3% din ecosistemele lumii au rămas intacte. Cum trebuie să gestionăm această criză a biodiversității

Doar un procent de 3% din suprafața terestră a lumii rămâne intact din punct de vedere ecologic, cu populații sănătoase ale animalelor originale și habitate neatinse, sugerează un nou studiu.

Aceste fragmente de sălbăticie neatinsă de activitățile umane sunt situate în mare parte în pădurile tropicale amazoniene și cele din Congo, pădurile și tundra din nordul Canadei, precum și Sahara. Speciile invazive, precum pisici, vulpi, iepuri, capre și cămile, au avut un impact major asupra speciilor native australiene. Studiul nu a găsit nicio regiune rămasă intactă în Australia.

• Poluarea aerului afectează simțurile furnicilor, iar efectele sunt îngrijorătoare
• Descoperire tristă pe o insulă din Brazilia: Țestoasele marine își fac cuiburi în „roci de plastic”

Cercetătorii sugerează reintroducerea unui număr mic de specii importante în unele dintre zonele avariate, precum elefanți sau lupi. O astfel de măsură ar restaura până la 20% din suprafața terestră a lumii la stadiul de integritate ecologică.

Lumea noastră trece printr-o criză a biodiversității

Analizele anterioare au identificat zonele de sălbăticie bazându-se pe imagini obținute de sateliți. Astfel, cercetările din trecut au estimat că doar 20% – 40% din suprafața terestră a Pământului a fost foarte puțin afectată de oameni. Cu toate acestea, oamenii de știință din spatele acestui nou studiu susțin că pădurile, tundrele și savanele pot părea intactă de la înălțime. Însă, de pe sol, se poate vedea că lipsesc specii cruciale. Spre exemplu, elefanții răspândesc semințe și creează luminișuri importante în păduri, în timp ce lupii pot controla populațiile de cerbi și elani.

În general, este acceptat faptul că lumea noastră trece printr-o criză a biodiversității. Multe populații de animale sălbatice, de la lei până la insecte, trec printr-un declin dramatic, în mare parte din cauza distrugerii habitatelor de către oameni. Unii cercetători cred că a început a șasea extincție în masă pe Terra. Un astfel de eveniment ar putea avea consecințe asupra hranei, apei potabile și aerului de care omenirea depinde, scrie The Guardian.

„Trebuie să ne gândim și la restaurarea speciilor”

„Mare parte din ceea ce noi considerăm habitate intacte duc lipsă de specii care au fost vânate de oameni sau pierdute din cauza speciilor invazive sau a bolilor. Este destul de înspăimântător, pentru că arată cât de unice sunt anumite locuri, precum Serengeti, care încă mai au ecosisteme intacte și funcționale”, a explicat dr. Andrew Plumptre, autor principal al studiului.

„Suntem în deceniul restaurării ecosistemelor acum, însă Națiunile Unite se concentrează pe habitatele deteriorate. Trebuie să ne gândim și la restaurarea speciilor astfel încât să putem readuce aceste zone la stadiul de ecosisteme intacte din punct de vedere ecologic”, a adăugat Plumptre.

Cercetările au fost publicate în jurnalul Frontiers in Forests and Global Change. Studiul a folosit date despre mamifere, însă acestea au inclus și unele păsări, pești, plante, reptile și amfibieni. Multe dintre zonele rămase intacte au fost identificate în teritoriile gestionate de comunități indigene. Analiza oamenilor de știință nu a inclus și Antarctica.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Misterul din Insulele Galapagos. Cercetătorii au descoperit secretul ecosistemului atât de bogat

O nouă descoperire în peștera Movile, ecosistemul unic în lume aflat pe teritoriul României. Cine este „Regele Peșterii”

Ecosisteme microbiene antice au fost descoperite sub craterul asteroidului care a dus la dispariția dinozaurilor

Raport dramatic. 1 din 5 țări ar putea avea probleme economice majore din cauza ecosistemelor