Home » Natură » Încălzirea globală ar putea destabiliza în curând calota glaciară din Antarctica

Încălzirea globală ar putea destabiliza în curând calota glaciară din Antarctica

Publicat: 26.11.2021

Iată încă o reamintire a poziției precare în care se află clima și ecosistemele lumii: un nou studiu estimează că încălzirea globală ar putea duce calota glaciară a Antarcticii într-un punct critic în doar 10 ani.

Cu alte cuvinte, punctul critic în ceea ce privește pierderea calotei glaciare va fi atins mai devreme decât se credea anterior și este posibil să fim deja în mijlocul acestuia. Acest lucru ar putea avea consecințe grave când vine vorba de creșterea nivelului mării la nivel global și de habitatele locale pe care se bazează animalele din Antarctica, scrie Science Alert.

Pentru a avea face o idee mai bună despre ceea ce se întâmplă acum, cercetătorii s-au întors în trecut, uitându-se la istoria continentului în ultimii 20.000 de ani – înapoi la ultima epocă glaciară – prin probe de gheață extrase de pe fundul mării.

Încălzirea globală a avut același efect asupra calotelor glaciare și în trecut

„Studiul nostru dezvăluie că în vremuri din trecut, când calota glaciară s-a retras, perioadele de pierdere rapidă de masă „au pornit” foarte brusc, în doar un deceniu sau două”, spune paleoclimatologul Zoë Thomas, de la Universitatea din New South Wales, Australia.

„Interesant, după ce calota de gheață a continuat să se retragă timp de câteva sute de ani, s-a „oprit” din nou, acest lucru durând, de asemenea, doar câteva decenii”, a adăugat Thomas.

Pe măsură ce aisbergurile se desprind din Antarctica, ele plutesc pe un canal important cunoscut sub numele de Aleea Aisbergurilor. Resturile eliberate din aceste aisberguri se acumulează pe fundul mării, oferind cercetătorilor o înregistrare a istoriei la aproximativ 3,5 kilometri sub apă.

Combinând acest jurnal natural al deplasării aisbergului cu modele computerizate ale comportamentului calotei de gheață, echipa a reușit să identifice opt faze ale retragerii calotei glaciare de-a lungul ultimelor milenii. În fiecare caz, destabilizarea calotei de gheață și restabilizarea ulterioară au avut loc în aproximativ un deceniu.

Noul studiu aduce informații noi pentru a le completa pe cele existente

Rezultatele publicate de cercetători vin să completeze imaginile moderne din satelit, care datează de doar aproximativ 40 de ani: ele arată pierderi tot mai mari de gheață din interiorul calotei de gheață antarctice, nu doar schimbări în rafturile de gheață care plutesc deja liber pe apă.

„Am descoperit că evenimentele de rupere a aisbergurilor cauzate de încălzirea globală la scară de timp multianuală au fost sincrone cu descărcarea de gheață de pe calota glaciară a Antarcticii”, spune glaciologul Nick Golledge, de la Universitatea Victoria din Wellington din Noua Zeelandă.

Studiul a arătat că același model de creștere a mării are loc și în fiecare dintre cele opt faze, cu nivelul global al mării afectat timp de câteva secole și până la un mileniu, în unele cazuri. O analiză statistică ulterioară a identificat punctele critice pentru aceste schimbări.

Dacă schimbarea actuală a gheții din Antarctica poate fi interpretată în același mod ca evenimentele trecute identificate de cercetători, s-ar putea să ne aflăm deja în mijlocul unui nou punct de cotitură – ceva ce am văzut în alte părți ale lumii și în zona Arctică în ultimii ani.

Dacă este nevoie de doar un deceniu pentru a ajunge la un astfel de punct critic, este de fapt destul de înfricoșător, deoarece dacă învelișul de gheață antarctic se comportă în viitor ca în trecut, probabil chiar acum atingem acest punct”, spune Thomas.

Alte dovezi pentru aceste puncte critice pot fi găsite în probele analizate anterior din regiune, raportează cercetătorii, iar cel mai recent studiu se potrivește, de asemenea, cu modelele anterioare de pierdere a calotei glaciare din regiune.

„Descoperirile noastre sunt în concordanță cu un număr tot mai mare de dovezi care sugerează că accelerarea pierderii masei de gheață din Antarctica în ultimele decenii ar putea marca începutul unei perioade ireversibile de retragere a calotei de gheață și o creștere substanțială a nivelului mării la nivel global”, spune geofizicianul Michael Weber, de la Universitatea din Bonn, Germania.

Cercetarea a fost publicată în revista Nature Communications.

Vă recomandăm să citiți și:

Somoni cu răni și infecții fungice, filmați în ape insuportabil de calde din Statele Unite

Studiu alarmant. Ritmul de topire a gheţarilor din lume s-a dublat în ultimii 20 de ani

Sudul Statelor Unite, lovit de furtuna tropicală Cristobal

Declinul Marii Bariere de Corali este dramatic. ”Nu a mai rămas nimic care să refacă reciful”

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin decât credem (P)
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin ...
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Cel puțin 35.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme din această vară
Cel puțin 35.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme din această vară
Cel mai frumos sat din lume, sufocat de turiști. Ce pregătesc autoritățile?
Cel mai frumos sat din lume, sufocat de turiști. Ce pregătesc autoritățile?
Cum vapatul îți poate afecta ochii fără să-ți dai seama?
Cum vapatul îți poate afecta ochii fără să-ți dai seama?
China avertizează SUA că își va „apăra ferm drepturile și interesele”
China avertizează SUA că își va „apăra ferm drepturile și interesele”
Un satelit cât o valiză ar putea detecta primul semnal cosmic dinaintea apariției stelelor
Un satelit cât o valiză ar putea detecta primul semnal cosmic dinaintea apariției stelelor
Rechinul care poate trăi 400 de ani: este cel mai longeviv vertebrat cunoscut de pe Pământ
Rechinul care poate trăi 400 de ani: este cel mai longeviv vertebrat cunoscut de pe Pământ