Home » Natură » Oamenii de știință au descoperit cele mai vechi incendii de pădure înregistrate vreodată

Oamenii de știință au descoperit cele mai vechi incendii de pădure înregistrate vreodată

Publicat: 22.06.2022

Oamenii de știință au depistat cele mai vechi incendii de pădure detectate vreodată, grație unor depozite de cărbune vechi de 430 de milioane de ani din Țara Galilor și Polonia. Acestea ne oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care era viața pe Pământ în perioada Siluriană.

Pe atunci, viața vegetală ar fi depins foarte mult de apă pentru a se reproduce și, probabil, cele mai multe dintre ele nu ar fi apărut în regiunile care erau uscate o parte sau tot anul. Incendiile de pădure discutate în studiu ar fi ars o vegetație foarte scurtă, plus plantele ocazionale care ajungeau până la genunchi sau până la brâu

Peisajul ar fi fost dominat nu de copaci, ci de ciuperca antică Prototaxites, spun cercetătorii. Nu se știu prea multe despre ciupercă, dar se crede că aceasta ar fi putut crește până la nouă metri înălțime.

„Se pare că acum dovezile noastre privind focul coincid îndeaproape cu dovezile noastre privind cele mai timpurii macrofosile de plante terestre”, spune paleobotanistul Ian Glasspool de la Colby College din Maine.

Peisajul ar fi fost dominat nu de copaci, ci de o ciupercă antică

„Așadar, de îndată ce există combustibil, cel puțin sub formă de macrofosile de plante, există incendii instantaneu”. Pentru a exista, incendiile de pădure au nevoie de combustibil (plante), de o sursă de aprindere (care aici ar fi fost fulgerele) și de suficient oxigen pentru a arde.

Faptul că incendiile au putut să se propage și să lase depozite de cărbune sugerează că nivelul de oxigen din atmosfera Pământului era de cel puțin 16%, spun cercetătorii. Astăzi, acest nivel este de 21%, dar a variat dramatic pe parcursul istoriei Pământului. Pe baza analizei lor, echipa crede că nivelurile de oxigen atmosferic de acum 430 de milioane de ani ar fi putut fi de 21 la sută sau chiar mai mari.

Toate acestea sunt informații foarte utile pentru paleontologi. O creștere a vieții vegetale și a fotosintezei ar fi contribuit mai mult la ciclul de oxigen în perioada acestor incendii, iar cunoașterea detaliilor acestui ciclu de oxigen de-a lungul timpului le oferă oamenilor de știință o idee mai bună despre cum ar fi putut evolua viața.

„Peisajul silurian trebuia să aibă suficientă vegetație de-a lungul lui pentru ca incendiile să se propage și să lase o înregistrare a acestora”, spune paleontologul Robert Gastaldo, tot de la Colby College, scrie ScienceAlert.

Importanța incendiilor de pădure în deslușirea istoriei Pământului

„În punctele din timp din care prelevăm ferestre de eșantionare, exista suficientă biomasă în jur pentru a ne putea oferi o înregistrare a incendiilor sălbatice pe care o putem identifica și folosi pentru a localiza vegetația și procesul în timp”.

Peisajul care este acum Europa arăta mult diferit acum sute de milioane de ani, iar cele două situri pe care cercetătorii le-au folosit pentru analiza lor s-ar fi aflat pe vechile continente Avalonia și Baltica în momentul în care aceste incendii de vegetație au făcut ravagii.

Și atunci, ca și acum, incendiile sălbatice ar fi contribuit semnificativ la ciclurile de carbon și fosfor, precum și la mișcarea sedimentelor de pe suprafața Pământului. Este o combinație complexă de procese.

Această descoperire doboară cu 10 milioane de ani recordul anterior pentru cel mai vechi incendiu de pădure înregistrat – și subliniază, de asemenea, importanța pe care cercetarea incendiilor de pădure ar putea să o aibă în cartografierea istoriei Pământului.

Cercetarea a fost publicată în Geology.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Incendiile cauzate de oameni într-un stat din SUA, mai grave decât cele naturale

Expunerea la incendiile de vegetație crește riscul de cancer

Microbii din pădure care pot supraviețui mega-incendiilor. Ce spun cercetătorii?

Cum se va deplasa norul de fum din zona Cernobîl? Regiunea a fost cuprinsă de incendii

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?