Pesticidele distrug creierul albinelor până când acestea nu se mai pot deplasa în linie dreaptă

Cercetătorii au folosit un test destinat oamenilor pentru a demonstra că pesticidele distrug creierul albinelor atât de mult încât acestea nu se mai pot deplasa în linie dreaptă.

Testul în care oamenii sunt puși să meargă înainte și înapoi în linie dreaptă nu este folosit doar de poliție pentru a testa dacă șoferii sunt în stare de ebrietate: este folosit și de neurologi pentru a diagnostica tulburări neurologice precum ataxia, în care sunt afectate părțile creierului care coordonează mișcarea.

Acum cercetătorii au folosit o versiune a testului adaptată la insecte pentru a arăta pentru prima dată că pesticidele distrug creierul albinelor, astfel încât le este greu să meargă în linie dreaptă.

Rezultatele sunt publicate în Frontiers in Insect Science.

Îngrijorător: pesticidele distrug creierul albinelor!

„Aici arătăm că insecticidele utilizate în mod obișnuit, cum ar fi sulfoxaflorul și imidaclopridul neonicotinoid, pot afecta profund comportamentul ghidat vizual al albinelor”, a spus dr. Rachel H. Parkinson, cercetătoare la Universitatea din Oxford, Anglia, și autoare principală a studiului.

„Rezultatele noastre sunt un motiv de îngrijorare, deoarece capacitatea albinelor de a răspunde în mod corespunzător la informațiile vizuale este crucială pentru zborul și navigația lor și, astfel, pentru supraviețuirea lor”, a adăugat ea.

Rezultatele se adaugă la ceea ce Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite și Organizația Mondială a Sănătății au numit „numărul de dovezi în creștere rapidă care sugerează cu tărie că nivelurile existente de contaminare a mediului cauzată de pesticidele neonicotinoide duc la scară largă la efecte adverse asupra albinelor și a altor insecte benefice”.

Răspunsul optomotor

Insectele au un „răspuns optomotor” înnăscut, care le permite să se orienteze pe o traiectorie dreaptă în timp ce merg sau zboară.

Parkinson și colegii ei au provocat răspunsul optomotor al albinelor melifere în timp ce acestea mergeau pentru a răspunde cu acuratețe și în timp util la videoclipurile cu bare verticale care se mișcau de la stânga la dreapta sau invers, pe două ecrane din fața lor.

Acest lucru o „păcălește” pe albină, făcând-o să presupună că traiectoria i-a fost modificată brusc și că trebuie să efectueze o întoarcere corectivă pentru a reveni la un traseu în linie dreaptă.

Un răspuns optomotor sănătos va instrui apoi sistemul motor al albinei să revină la o linie dreaptă iluzorie aflată la jumătatea distanței dintre fluxul optic de la dreapta și de la stânga, notează Phys.org.

Cum au fost testate albinele?

Cercetătorii au comparat eficiența răspunsului optomotor între patru grupuri de albine melifere capturate în sălbăticie, testând între 22 și 28 de albine per grup: fiecare a fost lăsată să bea soluție nelimitată de zaharoză timp de cinci zile, fie pură, fie contaminată cu 50 de ppb (părți per miliard) de imidacloprid, 50 de ppb de sulfoxaflor sau 25 de ppb de imidacloprid și 25 de ppb de sulfoxaflor simultan.

Toate albinele au fost mai puțin bune în a răspunde la fluxul optic simulat atunci când barele erau înguste sau se mișcau încet (păreau îndepărtate) decât atunci când erau mai late sau se mișcau rapid (indicând apropierea).

Pentru orice lățime și viteză, albinele care au ingerat pesticide au avut rezultate slabe în comparație cu albinele martor. De exemplu, s-au întors rapid într-o singură direcție și nu au răspuns la schimbările în direcția de mișcare a barelor sau au arătat o lipsă de răspunsuri de întoarcere. Asimetria dintre virajele la stânga și la dreapta a fost de cel puțin 2,4 ori mai mare pentru albinele expuse la pesticide decât pentru albinele martor.

În ce mod pesticidele distrug creierul albinelor?

Cercetătorii arată, prin tehnici moleculare, că albinele expuse la pesticide au avut tendința de a avea o proporție ridicată de celule moarte în părți ale lobilor optici ai creierului, importanți pentru procesarea inputului vizual.

De asemenea, genele cheie pentru detoxifiere au fost dereglate după expunere. Dar aceste schimbări au fost relativ slabe și foarte variate între albine și este puțin probabil să fie singura explicație pentru afectarea puternică observată a răspunsului optomotor.

„Insecticidele cu neonicotinoide și sulfoximină activează neuronii din creierul insectelor și nu sunt întotdeauna reciclați suficient de repede pentru a preveni toxicitatea. Efectele pe care le-am observat s-ar putea datora unui tip de recablare din creier: prevenirea deteriorării neuronilor prin reducerea sensibilității acestora la compuși”, a spus Parkinson.

O problemă pentru viitorul polenizării

Privind în perspectivă, Parkinson spune că „pentru a înțelege pe deplin riscul acestor insecticide pentru albine, trebuie să examinăm dacă efectele pe care le-am observat la albinele care merg apar și la albinele care zboară liber”.

„Îngrijorarea noastră este că dacă albinele nu pot depășit problemele apărute în timpul zborului, ar putea apărea efecte profund negative în capacitatea acestor insecte de a poleniza”, încheie cercetătoarea.

Vă recomandăm să citiți și:

A fost primul bug de computer într-adevăr generat de o insectă?

Păianjenul necro-robot creat de cercetători pare scos din filmele de groază

Peștii zebră își pot vindeca inimile bolnave. Iată concluziile unui studiu recent

Rechinii sunt mai „bătrâni” decât dinozaurii. Care este secretul nemuririi acestor prădători?