Numărul de insecte este în scădere la nivel mondial. Ce se poate întâmpla?

Un cercetător de la Universitatea din Mainz (Germania) a publicat un articol despre cauzele și consecințele faptului că numărul de insecte este în scădere la nivel mondial, alături de potențialele rezolvări.

Lucrarea a fost publicată în Biology Letters.

• Pisica cu cap turtit, regăsită după circa 30 de ani de „tăcere”
• Un păianjen cu trăsături unice, nemaivăzute până acum, a fost găsit în Maroc

În întreaga lume, nu doar că scade numărul de insecte, dar și diversitatea acestora se află în prăbușire. Cauzele majore ale acestei tendințe îngrijorătoare sunt intensificarea utilizării terenurilor pentru agricultură și imobiliare, precum și schimbările climatice și răspândirea speciilor de animale invazive ca urmare a comerțului.

Acestea sunt principalele concluzii la care s-a ajuns în materialul despre declinul insectelor. Unul dintre cei trei autori este dr. Florian Menzel, de la Institutul de Evoluție Organismică și Moleculară din cadrul Universității Johannes Gutenberg din Mainz (JGU).

Date adunate de la numeroși cercetători internaționali

„Deoarece dovezile unei prăbușiri globale în curs de desfășurare a populațiilor de insecte s-au înmulțit în ultimii ani, am decis că este timpul să edităm și să publicăm acest articol special. Scopul nostru nu a fost să documentăm scăderea populației de insecte, ci să înțelegem mai bine cauzele și consecințele acesteia”, a spus Menzel.

Împreună cu entomologul forestier prof. Martin Gossner, de la Institutul Federal Elvețian pentru Cercetarea Pădurilor, Zăpezii și Peisajului (WSL), și cu biologul dr. Nadja Simons, de la TU Darmstadt, Menzel a contactat cercetători internaționali pentru a aduna informații despre declinul insectelor și pentru a stimula crearea de noi studii pe această temă.

Lucrarea specială scrisă de Menzel, Gossner și Simons include 12 articole legate de cercetare, două articole de opinie și un editorial amplu.

Ecosistemele deteriorate de oameni, mai susceptibile la schimbările climatice

„Având în vedere rezultatele disponibile, am aflat că nu doar intensificarea utilizării terenurilor, încălzirea globală și răspândirea crescândă a speciilor invazive sunt principalii factori care conduc la dispariția globală a insectelor, ci și că acești factori interacționează între ei”, a adăugat Menzel.

De exemplu, ecosistemele deteriorate de oameni sunt mai susceptibile la schimbările climatice, la fel și comunitățile lor de insecte. În plus, speciile invazive se pot stabili mai ușor în habitatele deteriorate din cauza folosirii pământului de către oameni și pot înlocui speciile native.

Prin urmare, în timp ce multe specii de insecte se împuținează sau dispar, puține altele, inclusiv speciile invazive, se dezvoltă și cresc. Acest lucru duce la o omogenizare tot mai mare a comunităților de insecte în diferite habitate.

Ce se poate întâmpla dacă scade numărul de insecte?

„Se pare că speciile specializate de insecte sunt cele care suferă cel mai mult, în timp ce speciile mai generalizate tind să supraviețuiască. Acesta este motivul pentru care acum găsim mai multe insecte capabile să trăiască aproape oriunde, în timp ce acele specii care au nevoie de habitate specifice sunt în scădere”, a subliniat Menzel.

Consecințele acestei dezvoltări sunt numeroase și în general dăunătoare ecosistemelor. De exemplu, pierderea diversității bondarilor a dus la o scădere concomitentă a plantelor care se bazează pe anumite specii de bondari pentru polenizare.

„În general, o scădere a diversității insectelor amenință stabilitatea ecosistemelor. Mai puține specii înseamnă că există mai puține insecte capabile să polenizeze plantele și să țină sub control dăunătorii. Și, desigur, asta înseamnă și că există mai puțină hrană disponibilă pentru păsări și alte animale care se hrănesc cu insecte. Existența lor poate fi astfel pusă în pericol din cauza scăderii numărului de insecte”, a subliniat Menzel, potrivit Eurek Alert.

Ce putem face pentru a opri declinul insectelor?

În editorialul lor, Menzel, Gossner și Simons sugerează modalități prin care putem răspunde cel mai bine la efectele pe care le-au dezvăluit datele culese. Ei susțin o abordare specială pentru cercetările viitoare privind declinul insectelor. Ar trebui folosite tehnici standardizate pentru a monitoriza diversitatea insectelor în multe habitate și țări, cu atât mai mult cu cât în multe regiuni ale lumii încă nu știm cum se descurcă insectele.

Cercetătorii propun, de asemenea, crearea unei rețele de rezervații naturale interconectate, astfel încât speciile să se poată muta dintr-un habitat în altul. Insectele mai puțin tolerante la căldură ar putea, astfel, să migreze din zonele în care încălzirea globală determină creșterea temperaturilor la cote mai mari sau regiuni mai reci din nord.

Mai mult, avem nevoie de măsuri pentru a reduce răspândirea speciilor de animale și plante invazive prin comerțul și turismul globalizat. „Aceasta este o altă problemă care a devenit extrem de gravă în ultimele decenii”, a conchis Menzel. Un exemplu citat în articolul special este invazia peștilor insectivori neindigeni din Brazilia, care a provocat o scădere majoră a insectelor de apă dulce.

Vă recomandăm să citiți și:

Elefanții de mare dorm doar două ore pe zi, arată noi cercetări

Algele din gheața arctică, puternic contaminate cu microplastice

Papagalii au fost învățați să efectueze apeluri video. Ce au încercat să afle cercetătorii?

Marea Neagră a făcut cândva parte din cel mai mare lac din lume