Home » Natură » O nouă specie de fluturi a fost descoperită într-un loc neașteptat

O nouă specie de fluturi a fost descoperită într-un loc neașteptat

O nouă specie de fluturi a fost descoperită într-un loc neașteptat
Foto: MacDonald et al., ZooKeys. 2025
Publicat: 19.04.2025

În inima Munților Stâncoși ai Canadei, o nouă specie de fluturi a zburat ani la rând neobservată de știință.

Cu o anvergură a aripilor de 2,5-4 cm și un colorit brun pe partea superioară și gri-maro cu pete negre dedesubt, această nouă specie de fluturi fusese considerată până de curând parte din specia Satyrium semiluna.

Totuși, fluturii izolați de pe albia glaciară Blakiston Fan, din Parcul Național Waterton Lakes (Alberta), au fost recunoscuți oficial drept o specie distinctă: Satyrium curiosolus.

O nouă specie de fluturi are o istorie remarcabilă

Un studiu recent, publicat în ZooKeys de o echipă internațională de cercetători, a dezvăluit o istorie evolutivă remarcabilă. Se pare că S. curiosolus este complet izolat de rudele sale apropiate de cel puțin 40.000 de ani, timp în care a dezvoltat trăsături genetice și ecologice unice.

„Secvențierea genomului complet a arătat o diversitate genetică extrem de redusă și un nivel foarte ridicat de consangvinizare istorică în comparație cu populațiile S. semiluna din Columbia Britanică și Montana, aflate la peste 400 km distanță”, explică Zac MacDonald, cercetător postdoctoral la UCLA (SUA) și coautor al studiului.

Deși are o populație mică, datele genetice sugerează că S. curiosolus a supraviețuit ca o linie evolutivă stabilă, complet independentă, timp de zeci de mii de ani. „Asemenea vulpilor de pe Insulele Canalului, acest fluture pare să fi eliminat o parte din variațiile genetice dăunătoare printr-un proces lent și continuu de consangvinizare, reușind astfel să supraviețuiască izolat”, adaugă MacDonald.

Cum arată habitatul acestei specii?

Habitatul său este complet diferit de al celorlalte populații de S. semiluna. În timp ce rudele sale trăiesc în stepa cu arbuști, S. curiosolus ocupă un singur loc, o albie glaciară cu vegetație de tip pajiște, unde are relații ecologice distincte cu plante și furnici specifice.

Specia depinde exclusiv de planta Lupinus argenteus pentru dezvoltarea larvară, o plantă care nu este folosită de S. semiluna în Columbia Britanică. În plus, larvele de S. curiosolus trăiesc în relație mutualistă cu o specie de furnică numită Lasius ponderosae, o asociere necunoscută în rândul celorlalte populații de S. semiluna.

„Larvele le oferă furnicilor o secreție dulce numită nectar, iar în schimb furnicile le apără de prădători și paraziți”, explică James Glasier, de la Wilder Institute/Calgary Zoo. Larvele se retrag în galeriile furnicilor când sunt deranjate sau când e prea cald, iar femelele adulte își depun ouăle chiar la intrarea acestor galerii, sub tufele de Lupinus argenteus.

Recunoașterea oficială a speciei S. curiosolus are implicații importante: subliniază unicitatea evolutivă a acestui fluture și nevoia urgentă de strategii de conservare adaptate.

Această nouă specie de fluturi este unică și are nevoie de conservare

Specia se confruntă cu o provocare serioasă: izolarea sa îndelungată a dus la o diversitate genetică foarte scăzută, ceea ce reduce capacitatea sa de adaptare la schimbările climatice. Deși în astfel de cazuri se ia în calcul „salvarea genetică”, adică introducerea de indivizi din populații apropiate pentru a crește diversitatea genetică, în cazul S. curiosolus acest lucru este riscant. Diferențele mari dintre această specie și S. semiluna pot duce la ceea ce se numește „outbreeding depression” (scăderea adaptabilității la urmași) sau la incompatibilitate reproductivă.

Așadar, această specie s-ar putea să fie complet singură în lupta cu viitorul. Conservarea ei ar putea presupune crearea de noi populații în alte zone sigure pentru a-i crește șansele de supraviețuire, în contextul schimbărilor climatice care amenință ecosistemul de la Blakiston Fan.

„Descoperirea lui S. curiosolus este o dovadă puternică a modului în care genomica revoluționează taxonomia și conservarea”, subliniază Julian Dupuis, profesor la Universitatea din Kentucky (SUA). Studiul arată că metodele tradiționale, bazate doar pe morfologie, pot rata specii ascunse în diversitatea aparent omogenă. Tehnologiile moderne permit identificarea unor astfel de specii „invizibile”, cu o valoare conservativă imensă, scrie Phys.org.

„Colaborarea dintre cercetători, organizații nonprofit și specialiști în conservare a fost esențială pentru această descoperire. Doar prin eforturi interdisciplinare le putem face față provocărilor complexe din conservare și putem proteja specii precum S. curiosolus”, adaugă MacDonald.

Recunoașterea oficială este doar primul pas. Cercetările viitoare vor explora mai detaliat evoluția acestei specii și relațiile sale ecologice, iar monitorizarea continuă realizată de Parks Canada și Wilder Institute/Calgary Zoo va fi esențială pentru evaluarea impactului schimbărilor climatice și pentru stabilirea unor măsuri adecvate de protecție.

Până atunci, această nouă specie de fluturi ne amintește că uneori cele mai mici și ignorate viețuitoare pot ascunde o importanță științifică și ecologică uriașă.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce oile au pupile dreptunghiulare?

Florile de nuc își schimbă sexul în fiecare sezon de 40 de milioane de ani încoace

Iată animalul care se poate împerechea de până la 19 ori pe zi

Iată animalul care își poate regenera penisul în doar 24 de ore

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
NASA a descoperit găuri ciudate pe Marte, iar oamenii de știință nu știu ce le-a format
NASA a descoperit găuri ciudate pe Marte, iar oamenii de știință nu știu ce le-a format
Fizicienii au bombardat un material cuantic cu lasere, apoi au urmărit cum acesta se reconstruiește singur
Fizicienii au bombardat un material cuantic cu lasere, apoi au urmărit cum acesta se reconstruiește singur
Scoarța terestră se desface ca un fermoar sub Italia, afirmă oamenii de știință
Scoarța terestră se desface ca un fermoar sub Italia, afirmă oamenii de știință
Ce s-a întâmplat după ce voluntarii unui studiu au mâncat pastă de tomate timp de 3 luni?
Ce s-a întâmplat după ce voluntarii unui studiu au mâncat pastă de tomate timp de 3 luni?
Fumătorii au un risc mai mic de Parkinson și nimeni nu a știut până acum de ce
Fumătorii au un risc mai mic de Parkinson și nimeni nu a știut până acum de ce
De ce trebuie întotdeauna să lași jos capacul toaletei înainte să tragi apa?
De ce trebuie întotdeauna să lași jos capacul toaletei înainte să tragi apa?
Inteligența Artificială descifrează secretele arhivelor medievale
Inteligența Artificială descifrează secretele arhivelor medievale
Energia întunecată ar fi în curs de evoluție, arată un studiu pe 3.000 de supernove
Energia întunecată ar fi în curs de evoluție, arată un studiu pe 3.000 de supernove
O țară a cerut Națiunilor Unite o nouă modificare a hărții lumii
O țară a cerut Națiunilor Unite o nouă modificare a hărții lumii
Dosar secret despre „Îngerul Morții” Josef Mengele, publicat de autoritățile elvețiene
Dosar secret despre „Îngerul Morții” Josef Mengele, publicat de autoritățile elvețiene
Mesajul transmis de Ursula von der Leyen, la 25 de ani de la atentatele din 11 septembrie
Mesajul transmis de Ursula von der Leyen, la 25 de ani de la atentatele din 11 septembrie
Donald Trump nu regretă războiul cu Iran: „Dacă ar fi să o fac din nou, aș face exact ceea ce am făcut”
Donald Trump nu regretă războiul cu Iran: „Dacă ar fi să o fac din nou, aș face exact ceea ce am făcut”
Avertismentul FMI după 6 luni de război în Orientul Mijlociu: „Plasa de siguranță” se epuizează
Avertismentul FMI după 6 luni de război în Orientul Mijlociu: „Plasa de siguranță” se epuizează
România va găzdui din nou titlul de Capitală Europeană a Culturii
România va găzdui din nou titlul de Capitală Europeană a Culturii
Când începe toamna cu adevărat? Prognoza actualizată de la ANM
Când începe toamna cu adevărat? Prognoza actualizată de la ANM
Pentru prima dată, osul de la un denisovan a fost descoperit într-o peșteră din China
Pentru prima dată, osul de la un denisovan a fost descoperit într-o peșteră din China
Modificările vocii ar putea ascunde un semn timpuriu al demenței, indică un studiu amplu
Modificările vocii ar putea ascunde un semn timpuriu al demenței, indică un studiu amplu
Telescopul Spațial James Webb „a demascat” două galaxii extreme din Universul timpuriu
Telescopul Spațial James Webb „a demascat” două galaxii extreme din Universul timpuriu