Furnicile de deșert au o abilitate de navigare neobișnuită

Furnicile de deșert, deși mici, au o abilitate importantă: se pot orienta după câmpul magnetic al Pământului. Locul din creierii lor unde este procesată această informație nu era clar anterior, dar, prin perturbarea câmpurilor magnetice în etapele timpurii ale dezvoltării furnicilor, cercetătorii cred că au identificat regiunile responsabile.

Într-un studiu anterior, echipa de cercetare a descoperit că furnicile de deșert (Cataglyphis) tinere fac „plimbări de învățare” chiar lângă intrarea în cuib, învârtindu-se în jurul axei corpului și uitându-se înapoi la cuib pentru a se orienta după câmpul magnetic al Pământului.

• Ligrul: întâlnirea rară dintre regele leu și tigru
• „Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an

După cum a explicat autoarea studiului, Pauline Fleischmann, „Înainte ca o furnică să iasă pentru prima dată din cuibul său subteran și să caute hrană, trebuie să-și calibreze sistemul de navigare”.

Creierul lor conține mai puțin de un milion de neuroni

Pentru a afla care regiuni ale creierului sunt implicate în acest proces, echipa a manipulat câmpul magnetic atunci când furnicile făceau plimbări de învățare și apoi a căutat schimbări în sistemele lor nervoase.

Au făcut acest lucru luând furnici tinere care nu făcuseră încă plimbări de învățare și le-au permis să iasă pentru prima dată în condiții controlate: fie sub un câmp magnetic manipulat permanent, fie în condiții naturale.

Cercetătorii au analizat apoi dacă au avut loc schimbări structurale în sistemele nervoase ale furnicilor. Acest lucru a fost destul de simplu, deoarece furnicile au un sistem nervos mic: creierul lor conține mai puțin de un milion de neuroni, o cantitate mică în comparație cu oamenii.

Furnicile de deșert se orientează după câmpul magnetic al Pământului

„Analizele neuroanatomice ale creierului arată că furnicile expuse la un câmp magnetic modificat au un volum mai mic și mai puține complexe sinaptice într-o zonă a creierului responsabilă de integrarea informațiilor vizuale și învățare, numită corpul-ciupercă”, au explicat Fleischmann și coautorul Robin Grob, citați de IFLScience.

Analiza a arătat, de asemenea, schimbări structurale în complexul central al furnicilor, o parte a creierului implicată în orientarea spațială. În condiții normale, furnicile au arătat în schimb un număr crescut de conexiuni sinaptice (locurile în care neuronii se conectează și comunică între ei) atât în această regiune, cât și în corpul-ciupercă.

Deoarece sunt implicate aceste regiuni, autorii sugerează că procesarea informațiilor magnetice nu este doar despre o navigație reușită, ci joacă un rol important și în dezvoltarea memoriei spațiale a furnicilor.

„Furnicile au nevoie de o busolă magnetică funcțională în timpul plimbărilor lor de învățare pentru a calibra busola lor vizuală și, în același timp, pentru a stoca imagini ale mediului cuibului în memoria lor pe termen lung”, au declarat Fleischmann și Grob.

Care organ senzorial primește informațiile magnetice?

Cercetătorii cred, de asemenea, că rezultatele oferă o perspectivă importantă asupra dezvoltării neuronale și a plasticității în general, nu doar în cazul furnicilor de deșert. „Rezultatele oferă informații valoroase despre modul în care stimulii multisenzoriali pot influența plasticitatea neuronală a circuitelor cerebrale pentru navigare într-o fază critică a maturizării creierului”, a spus autorul Wolfgang Rössler.

În ceea ce privește următorul pas, cercetătorii doresc să realizeze ceva ce nu s-a mai reușit niciodată până acum cu animalele orientate după câmpul magnetic: să descopere care organ senzorial primește informațiile magnetice.

Vă recomandăm să citiți și:

Focile mor în masă în sudul Atlanticului

Iată prădătorul ingenios care folosește un păianjen fals pe post de momeală!

Cintezele lui Darwin ne arată cum o specie devine mai multe

Un studiu arată că renii pot rumega chiar și în somn