Cum creează păsările flamingo „tornade” subacvatice pentru a-și prinde prada

Deși flamingo par niște păsări liniștite, care stau în ape puțin adânci cu capul scufundat, în realitate, sub apă are loc o activitate intensă. Cercetători din SUA au descoperit că aceste păsări sunt mult mai active și „tehnice” decât se credea: își folosesc picioarele, capul și ciocul pentru a crea vârtejuri în apă, prin care adună și capturează prada, adică mici viețuitoare precum creveții.

Specialiști în biomecanică de la mai multe universități americane, în colaborare cu o grădină zoologică au analizat flamingo chilieni folosind filmări detaliate și modele 3D printate ale ciocurilor și labelor păsărilor, potrivit Phys.org.

• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință
• O ciupercă de la Cernobîl pare să fi dezvoltat o abilitate incredibilă

Rezultatele? Păsările își folosesc membrele largi și flexibile pentru a tulbura sedimentele de pe fundul apei, formând vârtejuri care ridică particulele spre suprafață. Între timp, capul lor – aflat cu susul în jos în apă – se mișcă rapid ca o seringă, creând mini tornade care adună hrana. Totul este orchestrat cu ajutorul ciocului lor, în formă de „L”, care generează curenți direcționați spre gură.

Ciocul, o unealtă de precizie pentru flamingo

Forma ciocului le permite să folosească și o tehnică prin care își împing capul înainte cu ajutorul gâtului lung, formând vârtejuri ce prind prada în mișcare. Aceste descoperiri contrazic ideea că păsările flamingo se hrănesc pasiv. Din contră, sunt vânători care știu să folosească inteligent dinamica fluidelor.

Pe lângă aspectul biologic, cercetătorii spun că aceste principii pot fi aplicate în inginerie. De exemplu, ar putea inspira sisteme mai eficiente de filtrare a microplasticelor din apă sau filtre auto-curățabile, care folosesc vibrații similare „ciocănitului”.

Victor Ortega Jiménez, cercetător de origine mexicană, a fost inspirat să studieze acest comportament după o vizită cu familia la grădina zoologică. Observând doar cercuri în apă, și-a pus întrebarea: Ce se întâmplă de fapt dedesubt?

„Mă consider un naturalist modern, un fel de Darwin contemporan, care caută să înțeleagă cum interacționează animalele cu mediul înconjurător, fie el aer, apă sau câmpuri electromagnetice,” spune el.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Cum știu păsările încotro să zboare?

Test de cultură generală. De ce păsările nu au dinți?

Secretul păsărilor care prosperă în zonele urbane

Niveluri ridicate de mercur au fost găsite în păsările din Svalbard