Un șoim a învățat să folosească semaforul pentru a vâna mai eficient

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un șoim a învățat să folosească semaforul pentru a vâna mai eficient. „Cu mulți ani în urmă, am petrecut o perioadă în Craterul Ngorongoro, un loc unic din Africa, unde turme uriașe de animale sunt urmărite de mulțimi la fel de numeroase de turiști în 4×4, iar ambuteiajele sunt o scenă obișnuită. În ultima seară acolo, un ghid local mi-a povestit, lângă un foc de tabără, că unii bivoli din crater învățaseră ce înseamnă semnalizarea mașinilor și se dădeau la o parte când vedeau Jeepuri și Land Rovere semnalizând că urmează să vireze”, își începe povestea dr. Vladimir Dinets, de la University of Tennessee (SUA).

„N-am mai avut ocazia să mă întorc acolo și nici acum nu știu dacă povestea era adevărată, dar de atunci mi s-a trezit interesul pentru modul în care animalele percep și interacționează cu vehiculele create de om. Desigur, cea mai frecventă interacțiune e tragică: animalele ajung să fie strivite pe șosele. Dar nu e întreaga poveste. Multe dintre ele au învățat să folosească mașinile în avantajul lor, iar păsările par a fi printre cele mai pricepute”, continuă el.

• Motivul sumbru pentru care o specie de maimuțe își abandonează puii
• Cum au învățat melcii să se camufleze pe timp de ploaie?

„Ciorile, de exemplu, aruncă nuci, scoici sau chiar mici vertebrate pe drumurile circulate pentru ca acestea să fie zdrobite de roți. Păsările necrofage patrulează în mod regulat drumurile pentru a recupera rapid animalele ucise de trafic. Pe multe autostrăzi americane, familii de corbi își împart teritoriile și urmăresc mașinile de dimineață până seara, așteptând mese sub formă de victime. Păsările cântătoare culeg insecte moarte de pe mașini și unele chiar își fac cuiburi în vehicule aflate în mișcare, cum ar fi trenuri, mașini sau bărci. Păsările mici folosesc uneori mașinile în mers ca adăposturi mobile împotriva răpitoarelor, în timp ce, într-un oraș din Ucraina, șoimii au fost observați de ani buni folosindu-se de mașini sau de tramvaie ca să se apropie nevăzuți de prada lor”, spune cercetătorul.

O scenă urbană neașteptată: un șoim a învățat să folosească semaforul pentru a vâna mai eficient

„De aceea am fost atent la interacțiunile neobișnuite dintre păsări și mașini și așa am observat ceva interesant într-o intersecție din apropierea casei mele. Nu era o zonă foarte aglomerată, iar dimineața, când îmi duceam fiica la școală, se formau rareori cozi de mașini. Dar când cineva apăsa butonul pentru trecerea de pietoni, semaforul roșu dura mai mult, iar șirul de mașini ajungea până la un copac mic, cu o coroană deosebit de deasă. În acel moment, semaforul emitea și un semnal sonor, pentru a-i avertiza pe nevăzători că pot traversa”, spune dr. Dinets.

„Într-o dimineață de iarnă, în timp ce așteptam schimbarea culorii semaforului, am zărit un șoim Cooper. A ieșit din acel copac, a zburat foarte jos pe lângă trotuar și șirul de mașini, a făcut un viraj brusc, a traversat strada printre autoturisme și s-a năpustit în curtea unei case”, relatează omul de știință pentru Eurek Alert.

Acest șoim a învățat să folosească semaforul pentru a ataca prin surprindere

„Câteva zile mai târziu am văzut aceeași scenă și am decis să investighez. Am aflat că în acea casă locuia o familie numeroasă, care obișnuia să ia masa în curtea din față. Dimineața, firimiturile și resturile atrăgeau un stol de păsări, precum vrăbii, porumbei, uneori grauri. Asta căuta șoimul”, spune cercetătorul.

Un șoim a învățat să folosească semaforul atunci când vânează. „Dar ceea ce m-a uimit cu adevărat, și mi-a luat mai mult să înțeleg, a fost faptul că șoimul ataca doar atunci când șirul de mașini era suficient de lung încât să ajungă până la copacul mic, oferindu-i acoperire. Iar acest lucru se întâmpla doar după ce cineva apăsa butonul de la trecerea de pietoni. De îndată ce semnalul sonor se activa, șoimul apărea, se ascundea în copac, aștepta formarea șirului de mașini și apoi ataca”, relatează dr. Dinets.

Supraviețuirea celor mai inteligenți?

„Asta înseamnă că pasărea înțelesese legătura dintre sunetul semaforului și apariția unei cozi lungi de mașini. Mai mult, avea o hartă mintală bine conturată a zonei: când mașinile ajungeau lângă copac, șoimul nu mai putea vedea locul unde se aflau păsările și zbura acolo bazându-se pe memorie”, explică dr. Dinets.

„Era o pasăre tânără. Șoimii Cooper nu se reproduc în orașele din zona noastră, dar apar frecvent iarna. Așa că cel mai probabil era un migrant, ajuns recent în oraș. Și totuși, în doar câteva săptămâni, reușise să înțeleagă și să folosească semnalele rutiere și tiparele traficului. Mi s-a părut extraordinar”, exclamă cercetătorul.

Păsări de pradă care au reușit să se adapteze la viața urbană

„În iarna următoare am văzut un șoim cu penaj de adult vânând în același mod, aproape sigur era aceeași pasăre. Vara următoare, semnalul sonor al semaforului s-a defectat, iar familia s-a mutat, așa că păsările au dispărut. De atunci, nu am mai văzut șoimi Cooper în zonă”, punctează acesta.

„Această specie de șoim face parte dintr-un grup restrâns de păsări de pradă care au reușit să se adapteze la viața urbană. Orașele sunt habitate dificile și periculoase pentru orice pasăre, cu atât mai mult pentru un prădător mare, care se bazează pe prada vie: trebuie să evite geamurile, mașinile, cablurile și alte obstacole, și totodată să prindă zilnic ceva de mâncare. Observațiile mele sugerează că șoimii Cooper reușesc să supraviețuiască și chiar să prospere în astfel de condiții tocmai pentru că sunt extrem de inteligenți”, concluzionează omul de știință.

Un studiu despre acest subiect a fost publicat în Frontiers in Ethology.

Vă recomandăm să citiți și:

O nouă descoperire spulberă tot ce știam despre migrațiile balenelor cu cocoașă

Oamenii de știință au aflat de ce unele pisici au blana portocalie

Test de cultură generală. Cum dorm balenele?

Amfipode gigantice și stranii populează până la 59% din fundul mărilor