Amfipode gigantice și stranii populează până la 59% din fundul mărilor

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Niște amfipode gigantice și stranii împânzesc fundul mării. Probabil că n-ai auzit niciodată de el, dar Alicella gigantea ar putea fi unul dintre cele mai răspândite animale de pe Pământ.

Alicella gigantea seamănă cu un crevete palid de dimensiuni impresionante și trăiește în cele mai adânci și întunecate colțuri ale oceanelor. Acesta este, de fapt, cel mai mare amfipod cunoscut, un tip de crustaceu fără carapace, cu corpul turtit lateral, care poate ajunge până la 34 de centimetri lungime.

• Ce se întâmplă în creier atunci când ești la munte? Studiile arată efecte clare asupra stresului,…
• Păsările se tem mai mult de femei decât de bărbați. Care este explicația?

Descrise pentru prima dată în 1899, se știu puține lucruri despre aceste amfipode gigantice și stranii, dar s-a descoperit că trăiesc la adâncimi cuprinse între 3.890 și 8.931 de metri.

Amfipode gigantice și stranii care sunt campioane ale supraviețuirii

Deși nu are aspectul unei vedete marine, Alicella gigantea este incredibil de bine adaptat vieții în „zona hadală”, cel mai extrem mediu marin de pe planetă.

O echipă de cercetători de la Universitatea Western Australia din Perth a analizat aproape 200 de apariții documentate ale speciei din 75 de locuri diferite, de-a lungul Pacificului, Atlanticului și Oceanului Indian. Concluzia? Această creatură poate ocupa până la 59% din suprafața oceanelor lumii.

„Rezultatul confirmă că amfipodul supergigantic nu este deloc o specie ‘rară’, ci una cu o distribuție globală remarcabilă în adâncurile oceanice”, scriu autorii în studiul publicat în Royal Society Open Science.

Supraviețuire extremă, cu trucuri genetice speciale

Un studiu genetic realizat în 2021 a scos la iveală gene unice care îl ajută pe acest amfipod să supraviețuiască în medii cu presiune uriașă, fără hrană și cu temperaturi scăzute. Printre acestea se numără gene implicate în conservarea energiei, îm rezistența la înfometare și chiar în reproducerea sub presiune extremă (meioză tolerantă la presiune).

Surprinzător, dimensiunea sa mare nu este o întâmplare evolutivă, ci o strategie de supraviețuire. O genă numită aPKC, prezentă și la animale precum capibara, pare să regleze creșterea eficientă și utilizarea inteligentă a resurselor. Cu cât este mai mare, cu atât poate stoca mai multă energie, un avantaj enorm într-un mediu în care hrana e rară, scrie IFL Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Tarantulele sunt de neoprit, chiar și atunci când își pierd din picioare

Test de cultură generală. De ce păsările flamingo sunt roz?

Pentru prima dată, a fost obținut genomul complet al unei specii remarcabile

Tot mai mulți rechini albi cu creierul umflat sunt găsiți eșuați, iar oamenii de știință nu știu de ce