Nivelurile de mercur din râuri s-au dublat de la Revoluția Industrială încoace

Nivelurile de mercur din râuri lumii s-au dublat față de era preindustrială, arată un studiu global. Ce se poate face?

Un nou studiu realizat de Universitatea Tulane (SUA) arată că nivelurile de mercur din râuri au crescut de peste două ori față de perioada preindustrială. Este pentru prima dată când se stabilește o referință globală pentru poluarea cu mercur din apele curgătoare.

• Criza invizibilă a fertilității: poluarea și schimbările climatice amenință reproducerea la nivelul tuturor speciilor
• Coada-calului: planta care a supraviețuit tuturor extincțiilor. O găsești azi pe marginea drumului, în România

Studiul a fost publicat în Science Advances.

Conform cercetării, râurile transportau în mod natural aproximativ 390 de tone de mercur pe an către oceane înainte de anul 1850. Astăzi, această cantitate a crescut la circa 1.000 de tone pe an.

Nivelurile de mercur din râuri s-au dublat. Ce anume cauzează această creștere alarmantă?

Cauzele principale sunt: evacuarea apelor uzate (municipale și industriale); eroziunea solului; activitățile industriale și miniere, în special mineritul aurifer artizanal (ASGM).

„Activitățile umane au perturbat ciclul global al mercurului în toate aspectele”, spune profesorul Yanxu Zhang, autorul principal al studiului. Deși s-au studiat anterior nivelurile de mercur în atmosferă, soluri și apă marină, „râurile au fost în mare parte ignorate, deși ele sunt o veritabilă ‘conductă de scurgere’ pentru poluarea cu mercur”, adaugă el.

Compușii de mercur sunt neurotoxine extrem de periculoase, care se pot acumula în pești și alte forme de viață acvatică. Consumul acestora poate afecta sănătatea umană și a faunei, mai ales în zonele esențiale pentru biodiversitate, cum sunt traseele de migrație ale păsărilor din Asia de Est și America de Nord.

Echipa a creat un model computerizat numit MOSART-Hg, care simulează modul în care mercurul este transportat prin sistemele fluviale de la uscat către oceane. Modelul a fost validat prin compararea rezultatelor cu probe din sedimente datate din zonele de coastă, scrie Phys.org.

Cine poluează cel mai mult?

Cele mai mari creșteri de poluare cu mercur de la 1850 încoace s-au înregistrat în: America de Nord și de Sud, responsabile pentru 41% din creștere; Asia de Sud-Est, 22%; și Asia de Sud, 19%.

Exemple regionale: în Amazon, mercurul provine în proporție de 75% din activități umane, în special mineritul artizanal de aur și defrișările care favorizează eroziunea solului; în Asia de Est, mai ales în China, poluarea provine din activități industriale. Fluviul Yangtze și-a dublat fluxul de mercur față de epoca preindustrială.

În mod surprinzător, regiunea mediteraneană a înregistrat scăderi ale nivelurilor de mercur. Acest lucru li se datorează barajelor, cum este cel de la Aswan pe Nil, care captează sedimentele bogate în mercur și le împiedică să ajungă în aval.

Cercetătorii spun că aceste date pot servi drept reper pentru politici internaționale precum Convenția de la Minamata, care urmărește reducerea poluării globale cu mercur.

Zhang subliniază că nivelurile de mercur din râuri pot fi folosite ca indicator rapid pentru a evalua eficiența măsurilor de combatere a poluării. „Aceste date ne oferă o unealtă puternică pentru a înțelege impactul acțiunilor noastre și pentru a ghida refacerea ecosistemelor contaminate”, spune omul de știință.

Vă recomandăm să citiți și:

Pierderea gheții marine schimbă culorile luminii în ocean, arată un studiu

Valurile de căldură extremă au început mai devreme în Asia: un nou semnal de alarmă climatic

Oamenii de știință au descoperit „capacul” care ține sub control supervulcanul Yellowstone

Praf de aur „țâșnește” din cel mai sudic vulcan activ din Antarctica