Topirea ghețarilor și a calotelor glaciare provocată de criza climatică ar putea duce la o creștere a activității vulcanice, potrivit unui nou studiu. Pierderea masei de gheață reduce presiunea exercitată asupra camerelor magmatice subterane, favorizând declanșarea erupțiilor.
Deși acest fenomen a fost documentat anterior în Islanda, cercetările recente din Chile vin cu dovezi concludente ce arată intensificări vulcanice pe un continent, la finalul ultimei ere glaciare, notează The Guardian.
Încălzirea globală cauzată de arderea combustibililor fosili determină topirea accelerată a gheții la nivel mondial. Potrivit cercetătorilor, cel mai mare risc de reactivare vulcanică se înregistrează în vestul Antarcticii, unde peste 100 de vulcani se află sub un strat gros de gheață, ce ar putea dispărea în deceniile sau secolele următoare.
Deși erupțiile pot răci temporar atmosfera prin dispersarea particulelor care reflectă lumina solară, erupțiile prelungite pot elibera cantități importante de gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon și metanul. Acest lucru ar putea accelera încălzirea globală, generând un cerc vicios: temperaturi în creștere, topirea gheții, erupții vulcanice și, apoi, emisii suplimentare de gaze cu efect de seră.
Studiul a fost condus de Pablo Moreno-Yaeger, de la Universitatea Wisconsin-Madison (SUA), și prezentat la conferința de geochimie Goldschmidt din Praga. Cercetările de teren s-au desfășurat în Anzii Cordilieri, într-o zonă cu numeroși vulcani activi și „adormiți”. O atenție specială a fost acordată vulcanului Mocho-Choshuenco, unde s-au utilizat metode de datare cu radioizotopi pentru a stabili cronologia erupțiilor dinaintea, din timpul și de după ultima eră glaciară.
Rezultatele au arătat că grosimea stratului de gheață de 1.500 metri a suprimat activitatea vulcanică între 26.000 și 18.000 de ani în urmă, permițând acumularea unui rezervor de magmă la 10–15 km adâncime.
După topirea gheții, începând cu aproximativ 13.000 de ani în urmă, presiunea asupra camerei magmatice a fost eliberată, ceea ce a condus la erupții explozive, mai frecvente și cu lavă mai vâscoasă, rezultată din topirea rocilor crustale.
„Studiul nostru sugerează că acest fenomen nu este limitat la Islanda și ar putea apărea și în Antarctica sau alte regiuni continentale precum America de Nord, Noua Zeelandă sau Rusia”, a declarat Moreno-Yaeger.
Experții atrag atenția că interacțiunea dintre criza climatică și activitatea vulcanică rămâne insuficient studiată, deși înțelegerea acesteia este esențială pentru anticiparea riscurilor viitoare.
Omenirea a atins punctul fără de întoarcere pentru ghețarii lumii
2 miliarde de oameni din lume, în pericol din cauza topirii ghețarilor
Virusurile blocate în ghețari s-au adaptat pentru a supraviețui condițiilor meteo extreme
Situația ghețarilor lumii este dezastruosă: Aproape jumătate vor dispărea